Acte și Drepturi
Proceduri

Restituirea frizelor Parthenonului devine subiect central al tensiunilor dintre Londra și UE

Raluca Gheorghiu 06.10.2026

Ce se întâmplă cu frizele Parthenonului?

Prim‑ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a adus în atenție, marți, problema delicată a revenirii frizelor Parthenonului în patria lor de origine.

El a legat direct această chestiune patrimonială de dinamica diplomatică dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, subliniind că disputa nu va rămâne doar un conflict bilateral, ci va deveni un element central în orice negociere viitoare privind o reîmpreunare sau o colaborare mai strânsă între Londra și blocul comunitar.

Frizele: un simbol european?

Potrivit informațiilor transmise de AFP și preluate de Agerpres, Mitsotakis a declarat în capitala Greciei că tema artefactelor din Acropole depășește interesele exclusiv naționale, transformându‑se într-o problemă europeană de referință. Contextul politic actual amplifică această tensiune, având în vedere că Grecia va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2027, oferind Athenei o pârghie strategică pentru a-și intensifica eforturile de convingere asupra administrației britanice și asupra British Museum, instituția care custodează piesele în cauză de peste două sute de ani.

Mitsotakis a recunoscut că ani întregi de dialoguri diplomatice cu reprezentanții muzeului londonez nu au generat avansuri concrete, creând un nod persistent în relațiile bilaterale dintre cele două capitale. Istoric, povestea frizelor este controversată: partea elenă susține că au fost extrase în 1802 de Thomas Bruce, cunoscut ca Lord Elgin, ambasador al Marii Britanii pe lângă Imperiul Otoman, acțiune pe care o consideră o formă de jefuire.

Dialoguri fără rezultate?

În opoziție, oficialitățile din Londra afirmă că piesele au fost achiziționate prin canale legale de către Elgin înainte de transferul lor către colecția muzeală.

O propunere de schimb cultural?

Ca alternativă la o cedare imediată și totală, guvernul grec a propus de mult timp un mecanism de schimb cultural.

Dacă British Museum ar decide să returneze fragmentele celebre ale templului de pe Acropole, Atena ar oferi instituției britanice un acces temporar la alte tesaururi arheologice care nu au părăsit niciodată teritoriul grec.

Responsabilitatea finală a British Museum?

Mitsotakis a descris această inițiativă ca fiind un „parteneriat cultural unic”, promițând că va promova cu energie maximă diplomația culturală în fața noului șef al executivului britanic.

Noul prim‑ministru din Marea Britanie, Andy Burnham, care a preluat mandatul în locul Keir Starmer în luna iulie, a adoptat în august poziția tradițională a guvernului său, declarând în Financial Times că responsabilitatea finală aparține British Museum. Totuși, acest demers este îngreunat de cadrul juridic existent: o lege din 1963 limitează prerogativele muzeului, interzicându‑i vânzarea sau cesiunea bunurilor din patrimoniul său. Astfel, o restituire definitivă a frizelor Parthenonului ar impune o intervenție legislativă, necesitând un proces parlamentar complex pentru a depăși obstacolele actuale.