Realități și mituri despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
Cum se diferențiază PNRR de fondurile tradiționale ale UE?
Polarizarea și politizarea accentuată din ultimii doi ani în România au influențat și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un fond mixt special al Uniunii Europene, creat din granturi și împrumuturi. Acest instrument a fost gândit de Comisia Europeană în perioada 2020-2021, având ca scop principal să sprijine țările membre în fața unei posibile crize, dar și să ofere o componentă socială semnificativă.
Spre deosebire de fondurile europene tradiționale, unde statele se îndreaptă către Bruxelles pentru a obține finanțare pentru proiecte specifice, alocarea banilor din PNRR este condiționată de respectarea unor angajamente contractuale, denumite jaloni.
Acești jaloni au fost adesea subiecte sensibile din punct de vedere politic și ideologic, ceea ce a dus la apariția unor mituri și interpretări binare în jurul acestui instrument.
Actorii politici, în funcție de interesele lor, au politizat PNRR-ul, subliniind aspectele favorabile în momente diferite.
În prezent, se discută tot mai mult despre rezultatele acestui program, întrebându-ne dacă PNRR a fost un eșec total sau un mare succes. De asemenea, se speculează că PNRR a fost un instrument rigid al UE, fără marjă de negociere pentru statele membre.
Așadar, este PNRR un succes sau un eșec? Deși nu putem afirma că este un eșec total, nici nu putem susține că este un mare succes.
PNRR, un fond european special, funcționează pe o logică diferită față de fondurile tradiționale din bugetele UE.
Evaluarea rezultatelor finale este complicată, mai ales având în vedere că Planul Național pentru România a suferit trei modificări, iar suma totală alocată a scăzut de la 29 de miliarde de euro în 2021 la 20 de miliarde de euro în iulie 2026.
Legea Salariului va provoca și mai multe controverse în România?
Totuși, în linii mari, se poate observa că România a obținut anumite sume, dar a ratat și oportunități importante.
Printre domeniile care au beneficiat cel mai mult de PNRR se numără infrastructura feroviară și rutieră, cu alocări de aproximativ 3 miliarde de euro pentru feroviar și 2,5 miliarde de euro pentru drumuri, conform statisticilor din 2025.
Municipalitățile, precum Constanța, sectorul 4 din București, Oradea și Galați, au atras în jur de 200 de milioane de euro pentru infrastructura școlară și gestionarea deșeurilor.
Deși unele spitale, precum Spitalul Gerota și Spitalul Universitar, au beneficiat de alocări importante, alte unități medicale au fost excluse de pe listă. Printre cele mai discutate subiecte s-au numărat dificultățile în reformarea companiilor de stat și a sistemului de pensii speciale.
Un alt subiect polarizant a fost Legea Salariului, iar pierderile din pensiile speciale au generat emoții puternice. România a pierdut aproximativ 65 de milioane de euro din cele 231 de milioane suspendate, deoarece Comisia Europeană a considerat că măsurile adoptate au fost prost implementate, cu vârste de pensionare prea mari.
O altă zonă în care România a înregistrat pierderi semnificative a fost guvernanța companiilor de stat, cu o pierdere de peste 300 de milioane de euro, dintre care 200 de milioane pentru AMEPIP și aproximativ 130 de milioane pentru companiile energetice de stat.
România nu a reușit să eficientizeze gestionarea acestor societăți, să rezolve problemele legate de numirile interimare și politice sau să listeze mai multe dintre ele pe bursă.
Pierderile parțiale, la jaloni parțial completați, au fost reduse cu câteva miliarde de euro în urma revizuirilor PNRR din 2023 și din iulie 2026, fără a fi considerate penalități pentru neplată, dar din cauza creșterilor economice dincolo de cele stabilite în regulamentele UE din 2020-2021. Comparativ cu alocarea inițială din 2021, în august 2026, PNRR va avea mai puțin de 9 miliarde de euro, cu câteva câștiguri de aproximativ 2,5 miliarde de euro provenite din legile adoptate în sesiuni extraordinare în iulie-august 2026.