Radu Miruță: România pregătită să conducă comandamentul NATO de la Marea Neagră din 2028

Cum arată noua structură?

România și-a exprimat disponibilitatea de a coordona viitoarea structură militară NATO destinată zonei Mării Negre, cu efect de la începutul anului 2028. Poziția a fost comunicată public de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, într-o declarație emisă miercuri, 14 octombrie 2026.

Oficialul a subliniat că Bucureștiul este gata să preluie comanda acestei entități și să ofere spațiul necesar pentru funcționarea ei pe litoralul românesc.

Inițiativa vine pe fondul unei escaladări a tensiunilor în sectorul regional. Radu Miruță a menționat că a contactat telefonic omologul său de la Sofia, Dimitar Stoyanov, în urma unor evenimente recente care au afectat securitatea maritimă.

Cel de-al doilea ministru al Apărării a propus partenerului său bulgar ca ambele state să semneze o scrisoare comună destinată conducerii Alianței Nord-Atlantice. Documentul ar avea rolul de a susține formal crearea unui comandament militar integrat, specific statelor NATO riverane Mării Negre.

Conform viziunii prezentate de ministrul român, această structură ar trebui să fie caracterizată prin principiul rotativ, atât în ceea ce privește locul de desfășurare a activității, cât și numirea conducătorilor. Până la momentul în care România va prelua controlul în 2028, se acceptă ca activitatea să se poarte pe coasta turcească, cu participarea activă a ofițerilor din armatele României și Bulgariei.

De ce acum?

Contextul imediat al acestei propuneri este dat de o serie de incidente care au demonstrat vulnerabilitatea actuală a zonei. Radu Miruță a enumerat atacuri cu droni, scufundarea unor nave și amplasarea minilor marine ca factori care impun o reacție imediată, nu o atitudine pasivă.

El a argumentat că România își dorește protecția intereselor sale economice și de securitate, respectând totodată normele dreptului internațional.

Ministrul a atras atenția asupra modului în care Rusia lovește infrastructura ucraineană, generând riscuri colaterale pentru populațiile și instituțiile statelor vecine. Aceste manevre par să vizeze testarea capacității de reacție a Alianței.

Evoluțiile din ultimele zile indică faptul că incidente precum cele cu droni în aer sau pe mare nu mai pot fi considerate probleme strict locale, ci necesită o abordare colectivă.

Pe plan diplomatic bilateral, președintele Nicușor Dan a avut o discuție cu Iliana Iotova, șefa statului bulgar. Ambele părți au convenit asupra importanței unei colaborări strânse pentru a promova măsuri mai riguroase de combatere a amenințării cu droni, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în structurile NATO.

România va coordona noua structură NATO în Marea Neagră!

Detaliile incidentului care a declanșat valul de reacții se referă la evenimentul din 13 octombrie, când două vase comerciale au fost țintite de droni în apele Mării Negre. Impactul a fost sever: o navă a suferit avarii grave, iar cealaltă a scufundat. În consecință, Consiliul de Securitate din Sofia a fost convocat într-o ședință extraordinară.

Toți cei 15 membri ai echipajelor afectate au fost extrase în condiții de siguranță și transportați la portul Varna.

Din numărul total, cinci marinari au necesitat intervenția medicală pentru tratarea unor leziuni minore. Compoziția echipajelor includea șapte cetățeni ucraineni și opt cetățeni azeri.

Reacția guvernamentală din Bulgaria a fost fermă.

Premierul Rumen Radev a descris incidentele ca fiind „absolut inacceptabile”. El a anunțat intenția de a chema la discuții ambasadoarea Rusiei în Capitala bulgărească, Eleonora Mitrofanova, pentru a solicita clarificări și explicații oficiale. Această serie de evenimente subliniază îngrijorările crescute privind securitatea navigației comerciale în această regiune strategică.