Acte și Drepturi
Proceduri

Proiectul de relaxare a legislației antidrog ar putea beneficia traficantilor, nu consumatorilor

Adrian Popa 19.10.2026

Cum se face diferența între consumator și traficant?

Legislația propusă ar deschide o ușă laterală pentru rețelele de trafic, nu o cale de vindecare pentru dependeni

Autoritatea de investigație a demascat slăbiciunile unui proiect legislativ care vizează reducerea severității sancțiunilor pentru posesia de droguri.

Conform analizei DIICOT, inițiativa riscă să creeze un spațiu de manevră pentru cei care comercializează substanțe interzise, în timp ce cei care le consumă nu primesc sprijinul necesar pentru recuperare.

Organizația cere respingerea deplină a textului, evidențiind lacune juridice grave: granița neclară între uz propriu și scop comercial, sancțiuni pecuniare disproporționate, riscul de a bloca proceduri penale ulterioare și lipsa oricărui mecanism de tratament integrat.

Trei parlamentari inițiază modificarea cadrului legal

Propunerea, înregistrată la Senat sub numărul B544/2026 în data de 5 octombrie, este susținută de Victoria Stoiciu, Cristian Ghinea și Daniel Fenechiu. Textul vizează transformarea deținerii de substanțe pentru consum personal din infracțiune în simplă contravenție. Cadrul sancționator prevăde amenzile cuprinse între 1.000 și 1.500 lei pentru drogurile de risc moderat și între 1.500 și 3.000 lei pentru cele de risc ridicat.

În anumite situații, cel sancționat ar putea plăti doar jumătate din suma minimă stabilită. Schimburile cuprind și activități precum cultivarea, producția, achiziția sau introducerea în teritoriu a drogurilor destinate consumului personal. Promotorii argumentează că comerțul cu droguri rămâne delict și că autoritățile ar putea concentra eforturile asupra crimei organizate.

Cum se face diferența între consumator și traficant?

DIICOT punctează o deficiență de bază: textul nu fixează limite cantitative precise și nu oferă criterii suficiente pentru a distinge posesia pentru uz personal de cea cu intenție comercială. Imagineți-vă un caz în care o persoană este descoperită cu o cantitate mare de substanțe, dar nu se poate dovedi pe loc intenția de vânzare. Conform logicii propuse, există pericolul ca fapta să fie tratată doar ca contravenție.

Nu înseamnă automat că un vânzător scapă de O normă care susține că separă utilizatorul de comerciantul trebuie mai întâi să explice clar cum face această distincție.

Unde este tratamentul pentru dependenți?

Poate o amendă contravencională bloca un proces penal?

Obiecția juridică mai complexă ține de principiul ne bis in idem: interdicția de a pedepsi de două ori pentru aceeași faptă.

DIICOT avertizează că o hotărâre contravențională definitivă poate, în anumite condiții, deveni un obstacol pentru o urmărire penală ulterioară privind aceleași acte materiale. Cu alte cuvinte, dacă mai târziu apar probe că substanțele erau destinate pieței, anchetatorii se vor lovi într-o dificultate procedurală suplimentară.

Nu este o scutire automată pentru traficanți, dar nici nu este tipul de ambiguitate pe care ar trebui să-l introduci conștient în legislația antidrog, mai ales după ce ai fost avertizat despre consecințele sale.

Unde este tratamentul pentru dependenți?

Aici proiectul își expune cea mai gravă contradicție socială. Justificarea de bază a reducerii pedepselor este că dependența trebuie abordată ca problemă de sănătate, nu doar ca problemă de drept penal. Este un punct de vedere rezonabil. Există exemple internaționale care au adoptat această direcție, legând-o de servicii medicale, intervenție socială și programe de recuperare. Dar DIICOT constată că propunerea din România nu construiește un asemenea circuit de tratament.

Utilizatorul primește amendă și pleacă. Dacă este dependent, rămâne dependent. Dacă are nevoie de terapie, legea nu îi asigură accesul efectiv la aceasta.

Dacă este expus la influența traficantilor, această expunere nu se termină odată cu procesul-verbal. Reducerea pedepselor fără tratament nu este o politică de sănătate publică. Este, în forma criticată de DIICOT, o simplă schimbare a tipului de sancțiune.

Ce argumente aduce partea pro-reformă și ce cer DIICOT?

Susținătorii reformei invocă un motiv legitim: urmărirea penală a consumatorilor poate consuma resurse care ar trebui dedicate luptei împotriva rețelelor de trafic. Dar din acest punct de plecare nu rezultă că orice relaxare legislativă este bine gândită. Trebuie demonstrat impactul asupra consumului, asupra comerțului ilicit, asupra minorilor și asupra sistemului de sănătate. Trebuie construită o infrastructură reală de prevenție și tratament. Trebuie garantată o delimitare juridică suficient de clară pentru a nu transforma diferența între utilizator și comerciant într-o oportunitate de exploatat în instanță.

Federația Națională a Părinților a criticat, separat, fundamentarea insuficientă a proiectului și lipsa unei evaluări corecte a efectelor asupra copiilor. Reprezentanții parchetului consideră că deficiențele sunt de natură conceptuală, nu simple greșeli de redactare, și cer respingerea completă a proiectului.