Proiectul care obligă românii să apeleze la avocați pentru orice contract stârnește controverse

Proiectul e în dezbatere parlamentară acum!

Confuziile se intensifică în jurul unei propuneri legislative care ar impune cetățenilor și companiilor din România obligația de a recurge la serviciile unui avocat pentru semnarea diverselor documente juridice, provocând o adevărată dezbatere publică. Inițiativa, înregistrată recent în Camera superioară a Parlamentului, vizează o extindere substanțială a domeniilor în care profesiunea de avocat este exclusiv autorizată, impunând prezența specialistului legal la redactarea anumitor acte esențiale.

Printre aspectele cheie ale acestui text se numără formalizarea documentelor necesare pentru înființarea sau modificarea statutului firmelor, reglementarea divorțurilor în care sunt implicați copii minori, precum și definirea clară a serviciilor juridice prestate prin intermediul rețelelor digitale.

Reacția imediată a venit din partea parlamentarului USR, Alexandru Dimitriu, care a ridicat vocea împotriva acestei inițiative. Acesta a anunțat că formațiunea politică la care aparține a luat decizia de a nu sprijini proiectul, o poziție care pare paradoxală având în vedere că o senator din aceeași structură partidistă figurează printre semnatarii inițiativi.

Deși proiectul de lege, identificat prin codul B563/2026 și înregistrat la Senat în data de 14 octombrie 2026, nu este încă în vigoare, el a stârnit deja polemici intense atât în comunitatea barometrică, cât și pe rețelele sociale.

Scopul declarat al modificărilor legislative este de a actualiza Legea nr. 51/1995, care guvernează organizarea și exercitarea profesiei de avocat, alături de completarea unor articole din Codul civil.

Alexandru Dimitriu, care este și el avocat pe lângă mandatul de deputat, a explicat public pe pagina sa de Facebook motivul refuzului său de a semna inițiativa. El a subliniat că USR a ales o linie de opoziție față de text, considerând că nu este onorabil pentru profesia juridică să impună cetățenilor și entităților economice obținerea „ștampilei” avocatului pentru fiecare document din viața lor.

Critica sa se concentrează asupra riscului ca intervenția obligatorie a unui specialist să se extindă la contracte de muncă, la actele adiționale care majorează salariile sau la anumite operațiuni comerciale, fără ca impactul financiar asupra bugetelor casnice și ale firmelor să fi fost cuantificat corect.

Dimitriu mai arată că extinderea excesivă a competențelor exclusive ale avocaților ar putea afecta grav alte profesii conexe, cum ar fi contabilii care pregătesc documentația societăților, specialiștii din domeniul arbitrajului și al recuperării datoriilor, sau platformele online care oferă suport legal digital. Deși recunoaște că proiectul conține elemente pozitive, deputatul îl consideră plin de erori majore, concluzionând că monopolizarea excesivă nu a contribuit niciodată la creșterea prestigiului unei profesii.

Proiectul se află acum în faza de dezbatere parlamentară, ceea ce înseamnă că prevederile sale rămân susceptibile de modificări înainte de a deveni lege. Una dintre cele mai dezbătute modificări vizează integrarea într-un nou principiu în Codul civil, conform căruia, oriwhi legea impune forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, acest document ar trebui redactat de un avocat, cu excepția cazurilor în care legislația specifică prevede altfel.

Această regulă s-ar aplica nu doar la contractele inițiale, ci și la modificările ulterioare ale acestora.

Deși textul nu stipulează că ignorarea acestei obligații duce automat la nulitatea actului, ci doar atunci când legea o prevede expres, inițiatorii argumentează că măsura protejează părțile și consolidează rolul preventiv al avocatului în evitarea litigiilor.

Criticii, în schimb, se tem de costurile suplimentare generate pentru cetățeni.

Ce zici despre tehnologie și servicii online?

În privința societăților comerciale, proiectul adaugă explicit în lista activităților profesionale redactarea și depunerea actelor pentru înființarea, modificarea sau dizolvarea persoanelor juridice, cu excepția actelor care necesită autentificare notarială sau care intră sub incidența unor competențe exclusive legale. În prezent, documentele pentru Registrul Comerțului sunt pregătite de o varietate de actori, de la avocați la antreprenori sau alți consilieri. Dimitriu susține că noul cadru ar putea marginaliza contabilii, iar efectul real va depinde de formularea finală a legii. În dezbaterile online, unii avocați au contrargumentat că există multe entități care prestează servicii juridice fără calitatea profesională necesară, justificând astfel necesitatea clarificării granițelor competențelor.

Un alt aspect sensibil vizează divorțurile.

Inițiativa introduce obligația asistenței juridice pentru soți atunci când există copii minori, fie că aceștia s-au născut în cadrul căsniei, fie că sunt născuți în afara ei sau adoptați.

Această asistență ar fi obligatorie indiferent de calea procedurală aleasă, inclusiv în cazurile de divorț prin acord.

Persoanele care îndeplinesc criteriile legale ar putea beneficia de ajutor public judiciar sau de asistență din oficiu, deși acest ajutor nu ar fi automat pentru toți, ci ar urma condițiile stabilite de legislație.

În ceea ce privește tehnologia și serviciile online, proiectul definește consultanța juridică ca fiind un serviciu personalizat, bazat pe aplicarea normelor legale la o situație concretă, spre deosebire de simplele informații generale, documentare sau instrumente standardizate, care nu constituie consultanță dacă nu implică analiza unui caz individual. Această distincție este crucială pentru platformele digitale și aplicațiile bazate pe inteligență artificială. Deși proiectul nu interzice explicit toate aplicațiile juridice AI, încadrarea lor va depinde de gradul de personalizare a sfaturilor oferite. Mai mult, inițiativa creează un mecanism prin care Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) poate solicita instanței încetarea activităților online care încalcă legea profesiei.

În anumite cazuri, se poate cere un ordin către un furnizor de servicii intermediare, conform Regulamentului european privind serviciile digitale.

Dosarele ar fi judecate în regim de urgență, cu prim termen fixat în maximum cinci zile de la înregistrare, iar hotărârile ar fi executorii și atacabile doar cu apel. Astfel, UNBR nu ar putea închide singură o platformă, ci ar necesita intervenția judiciară.

În mecanismele escrow, avocatul ar gestiona plățile în numele clientului, respectând Codul civil și legislația plăților, cu fondurile păstrate separat și subiecte unor reguli stricte de evidență.

Proiectul include și atribuții de executor testamentar, consilier judiciar, tutore sau curator special. Aceste extensii urmăresc clarificarea și lărgirea spectrului de servicii, dar trebuie armonizate cu competențele altor profesii juridice și cu excepțiile legale.

Inițiativa mai prevede și facilitarea accesului avocaților la informații de la instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat, în măsura necesară exercitării mandatului, precum și protecția secretului profesional. Toate aceste elemente alcătuiesc un pachet legislativ complex, care, dacă va fi adoptat, va redefine semnificativ interacțiunea dintre cetățeni, firme și sistemul juridic românesc, punând accent pe rolul central al avocatului în securizarea actelor juridice, dar și generând îngrijorări privind costurile și monopolizarea serviciilor.

Dezbaterile continuă în Parlament, unde fiecare amendament sau modificare de ultim moment poate schimba fața finală a acestei reglementări controversate.