Proiect pentru modificarea legii privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Ce garanții noi pentru secretul profesional în proceduri administrative?

Inițiativă legislativă pentru actualizarea Legii nr. 51/1995: Ce aduce noul proiect al UNBR

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat un comunicat în care detaliază principalele axe ale propunerilor de reformă a legii care reglementează exercitarea profesiei de avocat. Inițiativa vizează o adaptare cuprinzătoare a cadrului juridic la realitățile actuale, punând accent pe protecția secretului profesional indiferent de tehnologia folosită sau de locul unde sunt stocate datele.

Alte direcții cheie includ eliminarea birocrației din calea apărării, lupta împotriva serviciilor juridice neautorizate pe internet și consolidarea rolului avocatului în prevenirea litigiilor. Aceste măsuri au ca scop finală o mai mare protecție pentru cetățeni, cu o atenție specială pentru copiii și persoanele vulnerabile.

Proiectul a fost înregistrat la Parlament în data de 14 octombrie 2026, prin inițiativa lui Daniel Fenechiu, care deține funcția de vicepreședinte al UNBR și de senator. La acest demers s-au alăturat parlamentari din mai multe formațiuni politice, semnalând o susținere transversală.

Printre inițiatori se numără și senatorii Cosmina Cerva, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu, Ion-Cristinel Rujan și Robert-Marius Cazanciuc, precum și deputații Adriana Diana Tușa și Ciprian-Minodor Dobre.

Traian Briciu, președintele UNBR, a subliniat că această inițativă dă expresie legislativă rezoluțiilor adoptate la Congresul Avocaților din 2026 și valorifică propunerile colectate prin campania „Dialog UNBR”. El a mulțumit colegilor avocați care au contribuit cu opinii și exemple din practică, precum și membrilor Grupului de lucru GL1, coordonat de Sergiu Stănilă, care a elaborat soluțiile legislative.

Briciu a explicat că modificările propuse întăresc poziția avocatului atât înainte de proces, cât și în timpul acestuia. Se consolidă atribuțiile de consultanță, redactare și atestare a actelor, negociere și soluționare amiabilă a diferendelor. Proiectul vizează o prezență mai amplă a avocatului în viața juridică a cetățenilor și a întreprinderilor, încă din etapa în care se stabilesc drepturi și obligații.

Daniel Fenechiu a subliniat importanța securității pentru cetățeanul care caută un sfat juridic online. El a explicat că proiectul definește clar consultanța juridică, protejează denumirea de avocat și stabilește o procedură rapidă împotriva serviciilor neautorizate. Legea trebuie să încurajeze intervenția avocatului înainte ca un contract neclar sau un diferend să ducă la proces și să asigure sprijin juridic în situații sensibile, precum divorțurile cu copii minori.

Fenechiu a adăugat că aceste soluții au efecte directe asupra cetățenilor, iar susținerea inițiativei de către parlamentari din mai multe partide oferă o bază solidă pentru promovarea lor.

Printre cele mai importante modificări propuse se numără cele referitoare la protecția confidențialității și exercitarea efectivă a apărării. Secretul profesional ar trebui să urmeze informația, nu locul unde este stocată. Legea în vigoare leagă expres inviolabilitatea materialelor profesionale de prezența lor asupra avocatului sau în cabinet. Noul proiect extinde această protecție indiferent de suportul folosit, modalitatea de comunicare și locul de păstrare sau prelucrare, inclusiv la furnizorii de servicii sau la alți terți.

Astfel, informațiile schimbrate între avocat și client ar rămâne confidențiale fie că se află pe telefon, laptop, server sau în cloud.

Se prevăd și garanții suplimentare pentru secretul profesional în cadrul procedurilor administrative. În timpul inspecțiilor, verificărilor și altor proceduri, accesul la informațiile profesionale ar fi limitat strict la scopul legal urmărit.

Materialele pentru care avocatul invocă secretul profesional nu ar putea fi examinate până la stabilirea caracterului lor protejat. Aceste garanții acoperă și informațiile obținute de la furnizorii de servicii.

Un alt aspect crucial privește telefonul și laptopul ca instrumente de lucru ale avocatului.

Avocatul ar avea dreptul de a păstra și utiliza profesional dispozitivele electronice în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, locuri de deținere și alte instituții publice, fără ca accesul la ele să fie condiționat de predarea lor.

Restricționarea anumitor funcții sau aplicații ar fi posibilă doar în condițiile legii, prin măsuri necesare și proporționale.

Cum se luptă cu serviciile juridice neautorizate online?

Împuternicirea avocațială ar fi recunoscută ca dovadă a mandatului în raport cu terții. Această recunoaștere vizează eliminarea procurilor suplimentare, a deplasărilor inutile și a costurilor aferente, păstrând totuși cerințele speciale de formă prevăzute de lege pentru validitatea actelor.

Accesul la informații și prezența în proceduri ar fi garantate. Instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar avea obligația de a furniza avocatului informațiile și înscrisurile necesare pentru exercitarea mandatului, respectând limitele legale. Prezența avocatului nu ar putea fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicat clientul, indiferent de faza în care se află procedura.

Proiectul clarifică și delimitarea între consultanța juridică și informarea generală. Consultanța este definită prin analiza unei situații concrete și oferirea unei opinii sau a unui sfat juridic, indiferent de tehnologia folosită.

Informarea generală, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele standardizate rămân distincte, atâta timp cât nu implică o asemenea analiză.

Se clarifică și activitățile rezervate exclusiv profesiei. Activitățile enumerate de lege se exercită doar de avocat, cu excepția celor atribuite expres prin lege și altor profesii juridice.

Proiectul sancționează folosirea abuzivă a denumirii „avocat” și a titulaturilor care creează o falsă aparență de apartenență la profesie, inclusiv în nume de domenii, pe site-uri, platforme, rețele sociale și aplicații.

Pentru combaterea serviciilor juridice neautorizate online, UNBR ar putea solicita instanței încetarea încălcărilor și emiterea ordinelor prevăzute de Regulamentul european privind serviciile digitale, inclusiv pentru identificarea persoanei responsabile. Primul termen al procesului ar fi stabilit în cel mult cinci zile, iar hotărârea ar fi executorie, cu drept de apel exercitabil în termen de cinci zile de la comunicare.

În ceea ce privește prevenirea litigiilor, proiectul clarifică redactarea actelor și contractelor, precum și atestarea identității părților, conținutului ori datei actelor. Prin completarea Codului civil, înscrisurile contractuale pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă, ar urma să fie întocmite de avocat, dacă legea nu prevede altfel.

Această regulă acoperă și modificările supuse aceleiași cerințe și contractele electronice, în condițiile legii speciale. Nerespectarea acestei obligații ar atrage nulitatea actului doar dacă legea o prevede expres.

Proiectul include și activitatea de mediere și arbitraj.

Avocatul ar putea exercita medierea fără a respecta formalitățile de autorizare aplicabile persoanelor care exercită exclusiv profesia de mediator și fără supravegherea Consiliului de Mediere. Totuși, rămân obligatorii competența, imparțialitatea și confidențialitatea, precum și interdicția de a reprezenta o parte și de a media aceeași cauză. Sunt incluse expres atât arbitrajul ad-hoc, cât și cel instituțional.

În domeniul plăților și păstrării documentelor, proiectul prevede efectuarea și primirea plăților în numele clientului, inclusiv prin mecanisme de tip escrow. Se impune separarea fondurilor de patrimoniul avocatului, cu reguli clare de evidență, trasabilitate și restituire. Se reglementează și primirea și păstrarea documentelor, cu respectarea secretului profesional, protecției datelor și obligațiilor legale. Pentru activitățile indicate, ar putea fi încheiate contracte distincte de asistență juridică.

Un alt aspect important privește sediul temporar al societăților.

Sediul profesional al avocatului ar putea fi utilizat pentru constituirea și autorizarea funcționării societății, mutarea sediului sau stabilirea unui sediu secundar, pentru o durată de cel mult un an.

În materie de asistență juridică și măsuri de ocrotire, proiectul propune asistarea obligatorie a soților în divorțurile cu copii minori, indiferent de tipul procedurii. Se aplică asistența juridică din oficiu sau ajutorul public judiciar pentru persoanele eligibile. Sunt prevăzute și activitatea de curator special al minorului desemnat de instanță, consilierea judiciară, curatela, tutela specială și curatela convențională, precum și activitatea de executor testamentar.

În final, proiectul impune consultarea efectivă a UNBR. Autoritățile și instituțiile publice ar avea obligația să consulte UNBR asupra reglementărilor noi sau modificate care afectează profesia de avocat, asigurând astfel o coordonare între puterea legislativă și practica profesională.