Profilul victimelor fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede: majoritatea au studii medii

De ce persoanele cu studii medii sunt cele mai afectate?

Autoritățile române au publicat recent o analiză detaliată care conturează portretul tipic al persoanelor afectate de înșelăciunile financiare desfășurate pe internet, în special cele bazate pe investiții fictive în acțiuni sau monede digitale. Această cercetare, efectuată de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române, se bazează pe datele colectate în prima jumătate a anului 2026.

Rezultatele studiului dezvăluie că profilul dominant al victimelor include indivizi cu studii medii, aflați în intervalul de vârstă cuprins între 66 și 75 de ani, fapt care contrazice ideea conform căreia doar tinerii sau persoanele foarte în vârstă sunt țintite de hoți.

Datele statistice centralizate subliniază faptul că rezidența în zone urbane crește semnificativ riscul de a deveni obiectivul unor astfel de fraude. Mai exact, 78% dintre persoanele prejudiciate, adică 992 de indivizi, provin din mediul urban. Statutul profesional al victimelor joacă, de asemenea, un rol crucial în dinamica acestor infracțiuni. Aproximativ 41,9% dintre cei afectați erau pensionari, în timp ce 41,1% se aflau în activitate la momentul comiterii faptei. Din punct de vedere al vârstei, intervalul 46-75 de ani concentrează cea mai mare parte a cazurilor, reprezentând 64,1% din totalul victimelor. Limita inferioară a vârstei a fost de 16 ani, iar cea superioară de 91 de ani, demonstrând amploarea demografică a fenomenului.

Deși persoanele cu cel mult studii medii au fost cele mai frecvente victime, reprezentând 50,8% din cazuri, nici cei cu studii superioare nu s-au scutit de acest mod de operare, constituind 38,8% din total. Un aspect remarcabil al analizei este schimbarea metodei de acțiune a infractorilor față de anul precedent.

Dacă în primele nouă luni ale anului 2024, principalul vector de atac era instalarea unor aplicații malițioase pe dispozitivele mobile – practic în 66,05% dintre situațiile reclamate –, în 2026 accentul s-a mutat direct asupra solicitării transferurilor de bani.

Cum s-a realizat acest studiu detaliat?

În prezent, 74,8% dintre cazurile semnalate implică cererea explicită a unei sume de către agresori.

Promisiunile făcute victimelor pentru a le determina să trimită fonduri s-au concentrat predominant pe investiția în acțiuni, menționată în 685 de situații, ceea ce echivalează cu 51,5% din total. Investițiile în criptomonede au fost o promisiune mai rară, apărând în 318 situații, adică aproximativ 24% din cazuri. Analiza financiară a prejudiciilor relevă o diversificare a monedelor utilizate pentru plata sumelor fraudate. În 1.038 de cazuri, plățile au fost efectuate în lei, acumulând un total de peste 58 de milioane de lei.

Alte 125 de situații au implicat plăți în euro, cu un prejudiciu agregat de peste 2 milioane de euro. De asemenea, 193 de victime au transferat fonduri în dolari, totalizând aproape 6 milioane de dolari. Există și situații în care victimele au utilizat criptomonede deținute anterior, în speranța obținerii unor profituri iluzorii.

Metodologia acestui studiu, intitulat „Analiza și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate”, a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 30 iunie 2026. Scopul principal a fost definirea clară a profilului victimelor acestei categorii de infracțiuni. Analiza s-a bazat pe procesarea statistică a sesizărilor înregistrate la nivelul Poliției Române în primele șase luni ale anului curent, referitoare la înșelăciuni comise în mediul online prin intermediul investițiilor, fie în acțiuni, fie în criptomonede, conform definițiilor din Noul Cod Penal.

Baza de date a fost construită pe baza a 1.252 de sesizări înregistrate la nivel național. Acestea au fost colectate atât de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, cât și de inspectoratele de poliție din județe. Articolul prezintă informații destinate exclusiv informării publice, oferind o imagine clară asupra modului în care s-au evoluat tacticile hoților cibernetici și asupra vulnerabilităților specifice anumitor grupuri sociale.