Procesul pentru malpraxis medical: Răspunderea civilă și expertizele contradictorii în instanță
Cum s-a ajuns la această dispută medicală?
Prin cererea depusă la 3 aprilie 2015 la Tribunalul Bihor, secția civilă, reclamantul A. l-a acționat în instanță pe pârâtul B. și Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea.
Acesta a solicitat aplicarea condițiilor pentru răspunderea medicală, prevăzute de articolele 642-646 din Legea nr. 95/2006, corelate cu formele răspunderii civile delictuale din articolul 1349 din Codul civil.
De asemenea, s-a cerut obligarea în solidar la plata unor despăgubiri de 250.000 de euro pentru prejudiciul cauzat de actul medical.
În susținerea cauzei, au fost invocate dispozițiile articolelor 642 - 646 din Legea nr. 95/2006, precum și articolele 1349, 1381, 1382 și următoarele din Codul civil, decizia de referință fiind pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1365 din 17 iunie 2025).
Cadrul legal aplicat în speță include trimiteri specifice la jurisprudență și acte normative: Hotărârea Guvernului nr. 774/2000 (art. 27 alin. 1 și 2, art. 28 alin. 1), Legea nr. 95/2006 (art. 642-646), Noul Cod Civil (art. 1349), Noul Cod de Procedură Civilă (art. 264, 425, art. 453 alin. 1, art. 488 alin. 1 pct. 5, 6 și 8, art. 501 alin. 1), Ordonanța Guvernului nr. 24 (alin. 1 și 2), precum și Ordonanța nr. 1196/2013 (anexa nr. 3).
Ce rol are platforma Universul Juridic?
Universuljuridic. ro PREMIUM oferă profesioniștilor din domeniul dreptului un instrument valoros de formare continuă.
Platforma pune la dispoziție un volum impresionant de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență comentată și legislație adnotată, acoperind toate ramurile dreptului.
Abordarea este una practică și eficientă, venind în întâmpinarea problemelor reale cu care se confruntă practicienii în activitatea de zi cu zi, așa cum o dovedesc numeroasele opinii publicate.
Analizând criticile formulate în căile de atac împotriva hotărârilor anterioare, Înalta Curte a concluzionat că acestea sunt nefondate. Criticile întemeiate pe motivele de casare prevăzute de articolul 488 alin. 1 pct. 6 din Codul de procedură civilă au fost analizate în detaliu. Reclamantul susținuse că decizia atacată nu era motivată corespunzător, invocând omisiunea unor considerente privind Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea și lipsa unei referiri directe la propriul recurs, alături de presupuse contradicții între considerente și dispozitiv.
De ce au fost respinse criticile reclamantului?
Instanța supremă a arătat că aceste critici nu pot fi reținute.
Decizia Curții de Apel a fost pronunțată în rejudecare, după casare, concentrându-se pe soluționarea aspectelor rămase în discuție și pe limitele trasate de decizia de casare anterioară. Faptul că instanța nu a reanalizat aspecte stabilite deja prin Hotărârea nr. 48C din 6 martie 2019 a Tribunalului Bihor — prin care a fost reținută culpa medicală în diagnosticarea eronată — nu reprezintă o lipsă de motivare.
De altfel, acea primă hotărâre s-a bazat pe un raport de expertiză contestat de reclamant ca fiind incomplet.
În faza de recurs, pe baza criticilor formulate și a necesității administrării de probe noi, s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză de către IML Timișoara, avizat ulterior prin documentul nr. x/14.01.2020 de Comitetul de avizare din cadrul aceluiași institut și prin avizul x din 12.03.2018.
În consecință, Curtea de Apel a evaluat corect toate probele noi administrate, iar argumentele reclamantului nu au putut răsturna soluția legală pronunțată.