Obligații de transparență pentru platformele de conținut și servicii juridice

Va fi obligată și piața digitală să respecte standardele profesionale?

Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice ● Se analizează la nivelul UNBR oportunitatea instituirii unor obligații de conformare pentru acești „noi actori”, în vederea protejării avocaților și a standardelor profesionale? Bogdan Dumitriu, Baroul București) ● Va propune UNBR o obligație minimă de transparență pentru furnizorii digitali care oferă produse cu aparență juridică, astfel încât utilizatorul să știe explicit dacă primește un serviciu furnizat de avocat, sub secret profesional și cu Enache Lucian Marian, Baroul Constanța) ● În contextul în care tot mai multe platforme și sisteme de inteligență artificială furnizează informații și Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

Astăzi, un utilizator poate primi în câteva secunde Însă, problema nu este existența acestor tehnologii, ci faptul că devine din ce în ce mai dificil pentru public să distingă între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă, oferită sub garanțiile profesiei de avocat. Platformele de intermediere a serviciilor juridice, motoarele de căutare juridică sau platformele online care facilitează contactul dintre avocat și client nu sunt ilegale în sine. Ele funcționează în cadrul economiei digitale și sunt reglementate prin legislația europeană aplicabilă serviciilor online.

În cazul platformelor de intermediere, cadrul european relevant este reprezentat în special de Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online.

Însă, acest regulament nu stabilește dacă serviciile juridice oferite prin platformă sunt legale sau nu.

El privește în principal relația dintre platformă și profesioniștii care utilizează platforma pentru a ajunge la clienți (în cazul nostru, avocații).

Regulamentul obligă platformele să funcționeze transparent: să explice criteriile după care sunt afișați profesioniștii, condițiile în care conturile pot fi suspendate, eventualele tratamente preferențiale sau regulile privind vizibilitatea și promovarea serviciilor.

Trebuie platformele juridice digitale să devină mai transparente?

Scopul său este să împiedice situațiile în care platforma controlează netransparent accesul profesioniștilor la piață sau modifică arbitrar regulile de funcționare. Separat de acest regulament, Digital Services Act (DSA) stabilește obligațiile furnizorilor de servicii digitale în raport cu conținutul online și siguranța mediului digital. Domeniul său de aplicare este mult mai larg și include servicii de găzduire, platforme online, marketplace-uri, rețele sociale și motoare de căutare.

Pentru platformele foarte mari online (VLOP – Very Large Online Platforms), regulamentul prevede obligații suplimentare privind evaluarea și reducerea riscurilor sistemice. Platformele care oferă servicii juridice nu sunt, în prezent, platforme foarte mari online în sensul DSA. Totuși, anumite obligații generale ale regulamentului pot deveni relevante în funcție de modul concret în care platforma funcționează, de tipul serviciilor oferite și de rolul acesteia în distribuirea sau promovarea conținutului juridic.

Legislația europeană nu interzice, așadar, existența platformelor juridice digitale.

Problema apare atunci când activitatea desfășurată prin aceste platforme depășește zona informării generale sau a simplei intermedieri și intră în sfera consultanței juridice personalizate ori creează aparența că un sistem automatizat poate substitui relația profesională dintre avocat și client.

Prin urmare, UNBR nu poate interzice existența unor operatori digitali privați și nici nu poate impune unor terți reguli disciplinare sau deontologice specifice profesiei de avocat.

Vor exista obligații de transparență pentru platformele digitale?

Competența normativă a profesiei privește avocații și exercitarea activităților rezervate, nu întreaga piață digitală. În schimb, UNBR poate reglementa condițiile în care avocații participă la aceste platforme și poate stabili limitele compatibile cu independența profesiei, secretul profesional și obligațiile deontologice.

Din această perspectivă, problema nu este existența platformei, ci modul în care aceasta funcționează. Dacă o platformă oferă exclusiv consultanță juridică automatizată, fără intervenția și asumarea unui avocat, apare o problemă serioasă privind exercitarea activităților rezervate profesiei.

UNBR poate reglementa condițiile în care avocații participă la astfel de platforme și poate impune obligații de transparență profesionale avocaților care utilizează aceste mecanisme digitale în relația cu publicul.

În ceea ce privește participarea avocaților la platformele digitale, una dintre cerințele esențiale este transparența față de utilizator.

Avocatul trebuie să se asigure că publicul poate înțelege clar natura serviciului oferit și cine Utilizatorul trebuie să știe fără echivoc: ● dacă interacționează cu un sistem automatizat sau cu inteligență artificială; ● dacă primește doar informații juridice generale; ● sau dacă beneficiază de consultanță juridică oferită de un avocat identificabil, care își asumă profesional În economia digitală, diferența dintre informare juridică și consultanță juridică nu mai este doar o dezbatere teoretică. Ea devine o problemă de transparență, protecție a consumatorului și.

Geanina Voroniuc, Baroul Suceava) apare prima dată în UNBR.