Noul Cod al amenajării teritoriului, adoptat de Camera Deputaților
Un nou capitol legislativ
Camera Deputaților a dat undă verde, pe 29 iulie 2026, unui proiect de lege crucial: noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (PL-x 418/2023). Decizia vine după ce și Senatul aprobase actul normativ, pe 12 iunie 2026. Interesant este că acest proiect ambițios, alături de expunerea sa de motive, a beneficiat de sprijinul platformei Juridice AI, un instrument avansat de documentare și redactare legislativă.
Nu e vorba doar de o simplă modificare, ci de o inovație legislativă de anvergură. Noul cod atinge o multitudine de domenii juridice interconectate, de la drept administrativ și reglementări urbanistice, până la legislația de mediu, proprietate publică și privată, ba chiar și contencios administrativ. Intenția legiuitorului, așa cum reiese din articolul 1 al proiectului și din structura sa complexă, depășește o simplă ajustare terminologică. Se propune o reformulare substanțială a întregului sistem de reguli care guvernează planificarea teritorială, urbanismul, autorizarea construcțiilor și demolărilor, mecanismele de control, sancțiunile și întregul ciclu de viață al investițiilor în construcții. Practic, avem de-a face cu un cod complex, cu o dublă natură – materială și procedurală – și o componentă instituțională puternică.
În peisajul legislativ actual, noul cod nu doar că se suprapune, dar înlocuiește în mare măsură acte normative fundamentale precum Legea nr. 350/2001, Legea nr. 50/1991 și Legea nr. 10/1995. De asemenea, el integrează și reformulează aspecte din Planul de amenajare a teritoriului național, aprobat prin Legea nr. 171/1997, Legea nr. 5/2000, Legea nr. 351/2001, Legea nr. 575/2001, Legea nr. 363/2006 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2008.
Impactul asupra legislației existente
Pe lângă acestea, noul cod redefinește relațiile cu o serie de reglementări metodologice și tehnice esențiale, printre care se numără Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 și Hotărârea Guvernului nr. 907/2016.
În contextul legislativ mai larg, proiectul interacționează și cu alte acte normative importante, cum ar fi Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 referitoare la infrastructura națională pentru informații spațiale, Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind infrastructurile și serviciile informatice de tip cloud, precum și cu actele normative referitoare la protecția mediului, patrimoniul cultural, riscurile industriale, resursele de apă și spațiile verzi.
Este important de menționat că relația noului cod cu legislația anterioară nu este una de simplă suprapunere. Proiectul prevede o abrogare explicită a unui număr semnificativ de dispoziții, însă menține temporar în vigoare anumite secțiuni ale Planului de amenajare a teritoriului național și anumite regulamente existente, asigurând o tranziție mai lină.