nou parchet specializat, decizie publicată în Monitorul Oficial
De ce a fost testată ordonanța?
În ediția din 6 noiembrie 2026 a Monitorului Oficial, Partea I, numărul 932, a apărut hotărârea Curții Constituționale cu numărul 204/2026.
Decizia se referă la testul de constituționalitate aplicat asupra a două articole din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016, cea care reglementează structura și activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și modificările aduse unor legi conexe.
Cauza a fost declanșată într-un proces penal care se află în faza de cameră preliminară. Urmărirea a fost efectuată de Serviciul Teritorial Iași al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În motivarea cererii de neconstituționalitate, s-a susținut că, conform textului fundamental, pe lângă instanțele judecătorești funcționează exclusiv parchetele de pe lângă judecătorii, tribunalele și curțile de apel.
Ce prevedea ordonanța?
Deoarece serviciile teritoriale ale direcției menționate nu sunt atașate niciunei instanțe, s-a invocat încălcarea articolului 131 din Constituție, ceea ce ar implica anularea completă a legii care organizează această structură.
Obiectul analizei constituționale cuprinde două dispoziții specifice. Articolul 1, alineatul 1, stabilește că ordonanța reglementează o structură specializată în lupta cu criminalitatea organizată și terorismul, cu atribuții valabile pe tot teritoriul țării.
Articolul 4, alineatul 1, precizează că entitatea este organizată într-o structură centrală și una teritorială.
Cum a argumentat Curtea?
În analiza sa, instanța de contencios constituțional a reamintit că, prin articolul 1, alineatul 1, din Legea nr. 508/2004, a fost creată această direcție în cadrul Ministerului Public, prin restructurarea secției de combatere a criminalității organizate și antidrog. În hotărârea nr. 235 din 5 mai 2005, Curtea a stabilit că articolul 131 din Constituție impune ca parchetele să funcționeze pe lângă instanțele de judecată, fără a exclude posibilitatea existenței mai multor parchete pe lângă o singură instanță.
Astfel, s-a permis ca anumite structuri de parchet să funcționeze independent de alocarea lor la o instanță specifică.
Mai departe, Curtea a evocat hotărârile nr. 924 din 6 iulie 2010 și nr. 1.551 din 25 noiembrie 2010, prin care s-a confirmat că articolul 131, alineatul 2, din legea fundamentală autorizează Ministerul Public să își exercite atribuțiile prin procurori organizați în parchete, în condițiile legii. Aceste principii au stat la baza justificării organizării direcției, condusă de procurorul-șef al acestei entități.
Natura juridică a urmăririi penale, desfășurate de procurorul general al direcției, nu este decât o subliniere a caracterului specializat al activității, în conformitate cu principiile din articolul 132, alineatul 1, care impune legalitatea, imparțialitatea și controlul ierarhic.
Care a fost decizia finală?
În plus, prin deciziile nr. 33 din 23 ianuarie 2018 (paragrafele 127-128), nr. 390 din 8 iunie 2021 (paragraful 21) și nr. 547 din 7 iulie 2020 (paragrafele 49 și 50), Curtea a statuat că alegerea legiuitorului de a înființa o nouă structură de parchet – o secție – cade în competența sa de legiferare privind organizarea sistemului judiciar. Faptul că, odată creată această nouă structură cu atribuții proprii de investigare, o altă structură de parchet preexistentă își pierde o parte din competențele sale nu reprezintă o încălcare a Constituției.
Atâta timp cât structura nu are o bază constituțională directă, ci este rezultatul alegerii legiuitorului ordinar, distribuția competențelor rămâne în sfera de decizie a legiuitorului, în baza articolului 131, alineatul 2.
Prin vot unanim, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată cererea de neconstituționalitate.