Noile reguli de risc pentru rambursarea TVA

Cum verifici coerența tranzacțiilor?

Adrian Nica, șeful ANAF, a explicat recent într-un podcast cum funcționează noile criterii de risc pentru rambursările de TVA. Mesajul e clar: o cerere poate declanșa un control fiscal dacă nu respectă anumite parametri. Contextul e critic pentru mediul de afaceri, lupta contra fraudelor fiscale fiind o prioritate absolută pentru administrația publică.

Mecanismul nou nu se oprește la verificarea formală a hârtiilor.

Inspectorii ANAF vor analiza logica operațională a companiei. Vorbim despre coerența dintre volumul tranzacțiilor declarate și capacitatea reală de producție sau distribuție.

Dacă o firmă cere rambursarea unui milion de lei TVA, dar istoricul său sugerează un volum mult mai mic, cererea intră automat pe lista de risc ridicat.

Ce înseamnă pentru companiile oneste?

Nica a ilustrat schimbarea printr-un exemplu provocator: „Trebuie să explici cum ai luat 20 de camioane de cărămidă de la unul pe care nu-l găsește nimeni, dar ți-a dat factură”. Metafora subliniază că simpla existență a unei facturi nu mai garantează dreptul la deducere. Furnizorul trebuie să fie o entitate reală, cu activitate demonstrabilă. Fluxul de mărfuri trebuie să fie fizic verificabil.

Astfel, se reduce spațiul pentru schemele clasice de fraudă, unde se emit facturi fictive de la societăți-ecran care dispar imediat după înregistrarea tranzacției.

Pentru firmele serioase, procesul va implica o documentare mai riguroasă, inclusiv menținerea evidențelor logistice și a contractelor-cadru clare. Experții economici cred că transparența sporită va proteja contribuabilii care suferă adesea întârzieri în recuperarea sumelor datorate.

Prin filtrarea agresivă a cererilor suspecte, ANAF își propune să accelereze plățile către firmele cu profil de risc scăzut, creând un mediu predictibil. Implementarea regulilor marchează o tranziție de la o verificare reactivă, post-declarare, spre una proactivă, integrată direct în procesul de aprobare a rambursării. Rezultatul?

Mai puțină presiune asupra bugetului de stat și încredere consolidată în sistemul fiscal românesc.