Proceduri

Noi atribuții pentru avocați și protecție a secretului profesional în mediul digital

Cosmin Tănase 15.10.2026

Care este prima modificare prevăzută în articolul 3, alineatul (1)?

O inițiativă legislativă, înregistrată la Senat sub numărul B563/2026 și depusă în data de 14 octombrie 2026, propune o series de modificări și completări ale Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și a Legii nr. 287/2009 care reglementează Codul civil. Obiectul principal al proiectului este extinderea atribțiilor profesionale ale avocaților, inclusiv introducerea unei cerințe noi care să asigure asistența juridică obligatorie în cazurile de divorț care implică copii minori, precum și stabilirea unei definitii precise pentru consultanța juridică și reglarea modului în care aceste servicii pot fi oferite prin tehnologii digitale.

Inițiativa a fost lansa de un grup de parlamentari reprezentând diverse formațiuni politice și a fost susținută de 24 cititori initiali.

Printre cei care au susținut proiectul se enumeră senadorii Cătălin‑Daniel Fenechiu (PNL), Ion‑Cristinel Rujan (PSD), Cristian‑Augustin Niculescu‑Țâgârlaș (PNL), Titus Corlățean (PSD), Robert‑Marius Cazanciuc (PSD), Elena‑Simona Spătaru (USR), Nadia‑Cosmina Cerva (PÎR) și Nicolae Vlahu (AUR), precum și deputații Adriana Diana Tușa (PSD) și Ciprian‑Minodor Dobre (PNL). Acești nume constituiesc cadrul politic divers și reflectă alianțele pluripartizan în favoarea unei reforme ale disciplinei juridice.

În ceea ce privește schimbările concrete prevăzute de text, prima modificare se află în articolul 3, alineatul (1), litera c).

Aici, litera c) este redată astfel: „c) redactarea de acte juridice și contracte, inclusiv cele pentru care legea prevede formă scrisă sub semnătură privată ad validatem sau ad probationem, atestarea identităţii părților, a conţinutului și/sau a datei actelor, în afara de cazurile în care legea prevede expresiv forma autentică a actelor.” Astfel, textul clarifică faptul că redactarea de documente juridice și contracte poate fi realizată de avocat, chiar și în situațiile în care legislația impune formă scrisă sub semnătură privată pentru a urma validitatea sau dovedirea contractului, indiferent de excepțiile prevăzute.

Această regulă înglobește, de asemenea, o obligație newă: contractele care, conform legii, trebuiesc să fie înscise sub semnătură privată, pot fi încheiate doar dacă un avocat este parte integrală a actului, cu excepția cazurilor în care legislația prevede altfel.

Nulitatea contractului nu va fi automată doar din lipsa acelei cerințe, ci doar dacă legele menționează expresiv o astfel de sancțiune.

O altă inovație se referă la asistenta juridică obligatorie în procesele de divorț care includ copii minori. În articolul 3, alineatul (1), după litera k) se adaugă șapte noi litere, etichetate k1) până la k7), dintre care k5) specifică: „asistarea obligatorie a soților în procedurile de divorț, indiferent de calea procedurală alegată, în condițiile Codului civil și ale Codului de procedură civilă, în cazul în care există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați; obligația se aplică în mod proporțional, cu asigurarea asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar, potrivit legii, pentru persoanele care îndeplinesc condițiile legale.” Această prevedere impune prezența unui avocat în cadrul fiecărei proceduri de separare, indiferent de faptul că procedura se desfășoară în fața unei instanțe sau a unui notar public.

Scopul este protejarea intereselor copiilor și furnizarea unei informații juridice clare părinților privind consecințele desfacerii căsătoriei.

Ce noi litere au fost adăugate la articolul 3, alineatul (1), litera g)?!

În plus, proiectul prevede introducerea unui nou articol, art. 3¹, care oferă definiția sa de consulat de către un avocat.

Conform acestuia, „consultanța juridică constă într-un serviciu personalizat care furnizează o opinie sau sfat, bazat pe aplicarea normelor de drept la o solicitare specifică legată de o situație juridică concreată, astfel încât, în urma unui proces decizional, clientul să determine viitoarele acțiunilor necesare pentru rezolvarea situației.” Textele suplimentare precisă faptul că furnizarea de informații generale, documentare, cercetare, publicare sau furnizarea de instrumente juridice standardizate nu constituie consultanță juridică, în măsura în care acestea nu implică analiză personalizată a unei situații concrete.

Deci, calificarea unei activități ca consultanță juridică depinde de prezența analizării individuale și nu este afectată de tehnologia utilizată, inclusiv de platforme digitale sau tehnologii de inteligență artificială.

De asemenea, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) are potențialul de a cere la înstantele de interesarea activităților nelegale ale profesiei de avocat, în special când aceste activități sunt realizate prin intermediul de servicii online.

Continuând, articolul 3, alineatul (1), litera g) este extins cu cinci noi litere, etichetate g1) până la g5), fiecare una având conținutul specific: g1) îndeplinirea încurcărilor de mandat pentru efectuarea sau primirea plății în numele clientului, inclusiv prin mecanisme contractuale de tip escrow, în condițiile prevăzute de Codul civil și de legislația aplicabilă serviciilor de plată, fără a oferi servicii de plată proprii, iar fondurile trebuie să rămână separate de patrimoniul avocatului, fiind utilizate exclusiv în funcție de mandat și subordonate regulilor de evidență, trasabilitate, verificare și restituire stabilite de statia de avocat și de legislația aplicabilă; g2) primirea și păstrarea, în cadrul unui contract de asistență juridică sau al altui contract legat de acesta, a actelor juridice, înscrisurilor și documentelor părților, respectând obligațiile de arhivare profesională, secretul profesional, protecția datelor și mijloacilor de prevenire a spălării banilor, precum și cele stabilite de lege și de normativele relevante; g3) execuirea

Toate aceste noi competențe se încadresc în cadrul unei inițiative care visează la consolidarea drepturilor avocaților în relația cu instituțiile publice și cu persoanele juridice de drept privat.

În ceea ce privește garanțiile profesionale, proiectul prevede facilitarea accesului la informațiile și înscrisurile necesare pentru reprezentarea clienților, recunoașterea împuternicirii avocaților ca dovadă a mandatului în comunicările cu terți, precum și prezența avocatului în procesele juridice sau administrative în care este implicată persoana asistențată. De asemenea, se asigură prezența secretului profesional și în ceea ce privește informațiile și documentele stocate în format electronic, inclusiv când acestea sunt păstrate sau procesate de către furnizori externi de servicii.

Garanțiile suplimentare prevede respectarea restricțiilor legale relative la utilizarea dispozitelor electronice de către avocați în instanțe, parchete și alte instituții, menținând confidențialitatea și securitatea datelor.

Proiectul legislativ se află în etapa de procedură parlamentară, ceea ce înseamnă că modificările introduse nu sunt încă în vigoare și pot susține schimbări în timpul fâșii de debat. Conform surselor, aceasta este o propunere a Senatului României, iar detaliile suplimentare pot fi găsite în documentul oficial B563/2026.

Astfel, textul propus reprezintă o reformă completă a regulamentării profesiei de avocat, care nu doar că extinde gama de activităţi posibile pentru avocați, ci și introduce o serie de protecţii și garanţii destinate securității juriștice, a confidențialității profesionalei și aeficienței procedurilor judiciare și administrative.