Nicușor Dan: România a ieșit din criză, mesajul transmis presei americane
PSD revine la portofoliile cheie!
Nicușor Dan, președintele României, a transmis presei din Statele Unite un mesaj optimist, subliniind că națiunea noastră a ieșit din impasul guvernamental și că instituțiile statului au demonstrat o reziliență remarcabilă. În cadrul unui interviu accordat emisiunii „The Julie Mason Show”, difuzate prin rețeaua americană de radio prin satelit SiriusXM, șeful statului a afirmat că, deși am traversat o perioadă de mai bine de cinci luni marcată de instabilitate politică, economia s-a aflat într-o fază de stabilizare, iar mecanismele administrative au funcționat fără întrerupere.
Preocupările majore ale conducerii executive se concentrează asupra securității naționale și asupra atragerii capitalurilor străine, aspecte esențiale pentru dezvoltarea viitoare a țării.
Sistemul politic românesc a reușit, în sfârșit, să își reia cursul normal, după ce s-a încheiat o criză de 170 de zile, în care trei candidați la funcția de prim-ministru au eșuat în a-și forma guvernele. Luca Niculescu, un fost jurnalist cu experiență diplomatică, a obținut votul de încredere al Parlamentului, devenind astfel șeful unui Executiv dominat de Partidul Social Democrat (PSD).
Acest partid, care a jucat un rol decisiv în demiterea anteriorului guvern condus de Ilie Bolojan, revine acum la conducere, beneficiind și de sprijinul voturilor liberalilor.
Deși Uniunea Națională pentru Progresul României (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) au votat pentru învestire, acestea au ales să rămână în opoziție sau să nu intre în guvern.
Noul premier preia o situație economică delicată, caracterizată prin presiuni mari asupra bugetului, o inflație semnificativă și costuri energetice ridicate.
Înainte de votul din Parlament, Luca Niculescu și-a prezentat prioritățile de la tribuna Camerei Deputaților, anunțând că, începând de a doua zi, guvernantii vor acționa urgent pentru rectificare bugetară care să nu crească deficitul, adoptarea bugetului pentru anul 2027, asigurarea siguranței energetice pe durata sezonului rece și finalizarea fără pierderi a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, în spatele acestui program, tensiunile politice acumulate în interiorul PSD și PNL au ieșit la suprafață. Social-democrații revin la putere după aproximativ șase luni de la demiterea cabinetului anterior. Sorin Grindeanu, liderul PSD, i-a impus condiții stricte noului premier încă de la început.
În paralel, UDMR a semnat un acord politic cu Niculescu pentru o perioadă de șase luni, în timp ce USR a anunțat de la început refuzul de a vota un guvern condus de PSD, iar parlamentarii AUR au absentat-se de la vot.
Noul cabinet ministerial numărat 18 miniștri, cu PSD revenind la controlul portofoliilor cheie. Social-democrații au ocupat 12 poziții, inclusiv cele de ministru al Internelor, Apărării, Transporturilor, Justiției, Sănătății și Agriculturii. Celelalte șase funcții au fost distribuite unor independenți, printre care și Ministerul Finanțelor, unde rămâne Alexandru Nazare. Cronologia acestei crize politice începe pe 5 mai, când, la mai puțin de un an de la învestire, guvernul condus de Ilie Bolojan, susținut de o coaliție largă (PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților), a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de socialiști, care părăsiseră anterior coaliția, cu sprijinul voturilor AUR.
Președintele cere mai multe trupe americane!
Ulterior, au urmat mai multe tentative de formare a unui nou executiv. Pe 18 mai 2026, la un an de la preluarea mandatului, Nicușor Dan s-a consultat cu partidele parlamentare. Pe 4 iunie, președintele l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, care și-a retras candidatura după zece zile, nefiind în măsură să formeze o majoritate. În aceeași zi, a fost numit liberalul Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins de Parlament pe 22 iunie, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă” din 212 voturi valide.
A doua zi, șeful statului a convocat noi consultări, fără a desemna imediat un candidat, discuțiile centrate pe posibilitatea unui guvern minoritar. O nouă etapă a avut loc pe 17 septembrie, când Nicușor Dan l-a numit pe liberalul Siegfried Mureșan. Acesta a dus procedura constituțională până la final, dar programul și lista miniștrilor au fost respinse pe 30 septembrie.
Aflat într-o vizită oficială în Cehia în acea zi, președintele a anunțat convocarea unei noi runde de consultări și desemnarea unui nou candidat, excludând varianta alegerilor anticipate.
În contextul relațiilor internaționale, Nicușor Dan a insistat în fața jurnaliștilor americani asupra atractivității României ca destinație pentru investiții, argument pe care l-a susținut și în septembrie la Fox News, evidențiind calitatea forței de muncă, oportunitățile în sectorul energetic și tradiția solidă în tehnologie, informatică și matematică. Referitor la investițiile în apărare, președintele a reiterat sprijinul său pentru ideile președintelui Donald Trump privind reechilibrarea cheltuielilor de securitate în Europa, afirmație făcută și la summiturile NATO de la Haga și Ankara.
România își crește cheltuielile militare de zece ani, o parte importantă fiind alocată investițiilor noi, ajungând la un nivel de 2,5% din PIB.
În cooperare cu armata americană, se construiește o bază în apropierea Mării Negre, la Kogălniceanu, cu o investiție de patru miliarde de dolari, destinată să devină cea mai mare infrastructură militară din Europa.
Președintele a pledat pentru consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul României, exprimând intenția de a depăși cifra actuală de 1.000 - 1.500 de soldați. El consideră că această prezență este crucială pentru stabilizarea regiunii și pentru capacitatea SUA de a proiecta forța spre alte zone, precum Orientul Mijlociu, argument reluat și într-un editorial semnat marți în publicația The Digital Signal.
Impactul războiului din Ucraina asupra României a fost, de asemenea, subiect de discuție. Nicușor Dan a subliniat consecințele economice colaterale, notând că Marea Neagră, o rută comercială vitală, a devenit o zonă instabilă. Deși țara nu a fost pregătită inițial pentru atacurile cu droni, se fac progrese semnificative, acestea fiind doborâte din ce în ce mai frecvent. Șeful statului a acuzat Rusia de încercarea de a escalada conflictul, implicând alte state europene. Agresiunea rusă durează de patru ani, cu droni care pătrund din direcția Dunării, de-a lungul frontierei cu Ucraina. Apariția dronelor în Marea Neagră este un fenomen nou, dar România se pregătește să le facă față, menținându-și calmul pentru a evita o escaladare suplimentară.
Întrebat despre posibilele negocieri între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin pentru încheierea războiului, Nicușor Dan a declarat că orice efort este binevenit, deoarece conflictul afectează nu doar Ucraina, ci și stabilitatea regională și economia globală. Totuși, el și-a exprimat scepticismul privind voința rușilor de a negocia, citând încercările din ultimul an care nu au produs rezultate concrete. Dimpotrivă, se observă un „război hibrid”, cu sabotaje, atacuri cibernetice și droni, menit să transforme conflictul într-un război regional. Această perspectivă a fost reconfirmată și într-un interviu pentru Newsmax din ziua de miercuri.