Nicușor Dan explică ce înseamnă un naționalism sănătos pentru societate

Patriotismul adevărat e mai mult decât manifestări externe!

Președintele Nicușor Dan a oferit, luni, detalii privind semnificația pe care a atribuit-o expresiei „naționalism sănătos”, termen introdus în cadrul unui interventiune publică susținută la 1 septembrie, în cadrul Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși, organizată de BOR la Catedrala Mântuirii Neamului. Declarările sale au generat ulterior discuții intense în spațiul public, ceea ce l-a determinat să ofere mai multe precizări.

A subliniat că intenția sa nu a fost niciodată aceea de a iniția o acțiune politică de masă sau de a stimula o mișcare partisană.

„Nu vreau să ascund că, după acele declarații, am primit mesaje de la politici din toate părțile spectrului, care m-au felicitat și au spus că am avut dreptate”, a menționat.

„Deci nu am vorbit asta pentru a lansa vreo mișcare politică necunoscută, ci pentru a transmite un mesaj pe care îl consider necesar și pe care îl crez că majoritatea actorilor politici sunt dispusi să-l susțină, crezând că pot contribui la bunăstarea țării lor.”

Ce înseamnă naționalismul sănătos, conform lui Nicușor Dan?

A adăugat, de asemenea, că esența mesajului nu se referă la manifestații externe de patriotism, ci la un raport sincer și responsabil cu patria: „Nu trebuie să crezi că, dacă nu te bății cu pumni în piept sau nu-ți îmbraci tricolorul, nu iubești țara ta.”

A continuat prin a analiza contextul politic actual, indicând că există un disequilibriu periculos în modul în care se abordă temele identităţii naționale: „O parte foarte vizibilă a spectrului politic se exprimă cu excesă entuziasm în aceste chestiuni, în timp ce ceilalți, din frică de a fi asociaţi cu un discurs považat extremist sau provocaţor, hésitează să spună clar lucruri simplu și naturale, precum ‘eu iubesc această țară’, ‘vreau ca copiii mei să trăiască aici’ sau ‘încerc să contribuez la dezvoltarea acestei națiuni pentru un viitor mai bun’.”

A ilustrat apoi prin comparație: „În orice stat funcțional, fie el european sau nu, cetățenii au o legătură autentică cu ţara în care trăiesc, lucrează, cresc copiii și dedicate părți din efortul lor profesional și uman pentru a-i face progrese. La noi, această atitudine lipsește în măsură adecvată, și aceasta a fost esența mesajului pe care am vrut să-l transmit.”

În legătură cu sensul pe care lui atribuie termenului naționalism, Președintele a explicat: „Pentru mine, naționalismul are o bază juridică, chiar constituțională, și oricine are îndoieli poate să-l echivaleze cu patriotism. Nu am vrut să spun ceva mai complex decât o legătură sincera și dignă între un individ și ţara sa, exprimată cu moderare în spațiul public.” A adăugat că acesta era scopul mesajului său: a reînnoirea unei noțiuni de naționalism depărtată de extremism și aproape de responsabilitate civică.

În cele din urmă, s-a referit și la alte concepte din discursul de la Catedrala Națională, inclusiv la termenul „farisei”. A clarificat că, prin această referință, nu atacă credința în sine, ci comportamentul oportunist: „Un fariseu, în sensul în care eu folosesc cuvântul, este persoana care exploatează religia și sentimentul spiritual pentru a obține avantaje politice sau personale, fără o autentică aderență la valorile spirituale.” A făcut o distincție clară între credința vécuă cu humblețe și folosirea religiei ca instrument de manipulare: „Credința manifestată cu smerenie este ceva profund și valoros, în timp ce utilizarea religiei în mod oportunist pentru a se afila în public sau a obține beneficii este ceva condemnabile.” Această diferență, a insistat, este esențială pentru a păstra integritatea vieții publice și a evita instrumentalizarea credinței în scopuri de dominare sau populism.