Mirabela Grădinaru: Copiii au nevoie de sprijin pentru sănătatea mintală
Mesajul umanist al lui Mirabela Grădinaru!
În cadrul ediției a doua a conferinței intitulate „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de publicația Q Magazine în incinta Universității Naționale de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, sub supravegherea ministerelor Sănătății și Educației, a avut loc o dezbatere esențială. Evenimentul a adunat laolaltă specialiști din diverse sfere – medici, cadre didactice, studenți, elevi, părinți și factori de decizie din politica publică – pentru a analiza modul în care tehnologia impactează tinerii.
Temei central al discuțiilor a fost întrebarea fundamentală privind limitele impunerii asupra consumului de tehnologie, astfel încât să se prevină apariția dependențelor, a simptomelor asociate tulburărilor mintale, a alienării și a regresiunii intelectuale.
Mirabela Grădinaru, partenera primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, a intervenit cu un mesaj profund umanist, subliniind importanța creării unui spațiu sigur pentru copiii noștri. Ea a afirmat că cea mai valoroasă formă de apărare pe care o putem oferi unei persoane tinere este existența unui mediu în care aceasta nu este obligată să-și justifice sentimentele.
Acolo, copilul are libertatea de a exprima vulnerabilitatea, recunoscând că îi este greu, că simte frică sau chiar că nu înțelege ce se întâmplă cu propria stare interioară.
Printre cei prezenți, Grădinaru a rememorat faptul că, în prezent, trăim într-o perioadă paradoxală: suntem mai conectați la rețelele de informare și comunicare decât oricând în istorie, dar, simultan, experimentăm o formă de izolare fără precedent.
Primul Doamne a punctat că, pentru generația actuală, accesul instantaneu la orice tip de știre, la orice persoană sau imagine nu reprezintă o noutate, ci mediul natural în care aceștia au crescut. Astfel, dispozitivele digitale, precum telefoanele mobile, tabletele și platformele de socializare, nu sunt invazii recente în rutina tinerilor, ci elemente constitutive ale existenței lor zilnice.
Din acest motiv, discuția publică ar trebui să se deplaseze de la întrebarea clasică privind izolarea copiilor de tehnologie, spre o provocare mai complexă: cum putem susține dezvoltarea sănătoasă a individului într-un univers în care digitalizarea va rămâne omniprezentă.
O observație critică a fost făcută legat de interpretarea timpului petrecut în fața ecranelor.
Cum interpretăm timpul petrecut în fața ecranelor?
Ceea ce adulții percep adesea ca o pierdere a timpului sau o obsesie prelungită, poate ascunde, de fapt, o nevoie vitală a copilului de a se integra într-un grup.
Timpul dedicat gadgeturilor poate fi o manifestare a dorinței de apartenență, a fricii de excludere sau a singurătății. Totodată, poate constitui refugiu temporar, un loc în care adolescentul încearcă să scape pentru câteva ore de presiunile care îl copleșesc.
Deși limitele sunt necesare, ele funcționează optim doar atunci când sunt însoțite de explicații logice, răbdare și, mai ales, de o relație calitativă cu adultul, nu impuse unilateral.
Mirabela Grădinaru a invitat publicul să privească dincolo de ecran, să observe copilul real. Ea a recunoscut dificultățile pe care le întâmpină părinții moderni, care se confruntă constant cu autoîntrebări: sunt suficiente eforturile lor? Au stabilit pragul corect de acces la tehnologie? Au reacționat la timp? Sunt prea rigizi sau, dimpotrivă, prea laxi? Timpul în fața monitorului este un simplu obicei sau maschează o suferință tăcută?
Deși recunoaște că părinții nu dețin întotdeauna Contextul actual este descris ca fiind unul în care succesul este expus constant, iar compararea cu ceilalți este la o distanță de un simplu gest.
Chiar și pauza de odihnă devine un obiect de fotografiat, publicat și validat social. În acest peisaj, Concluzia mesajului transmis este aceea că sănătatea mintală trebuie să devină un subiect despre care se vorbește liber, fără sentimentul de rușine.
Un copil care solicită suport nu este considerat slab, ci curajos; un părinte care recurge la ajutor nu este un eșec, ci un model de responsabilitate; un om care admite starea sa de disconfort nu ar trebui să se ascundă. Deși nu putem simplifica complexitatea lumii în care trăiesc copiii, putem asigura că aceștia nu o traversează singuri.
Această conferință a reunit experți din sănătate, educație și alte domenii tocmai pentru a înțelege mai bine aceste defile și pentru a construi mecanisme de protecție eficiente pentru generațiile viitoare.