Acte și Drepturi
Proceduri

Ministerul Justiției propune desființarea a 134 de parchete de pe lângă judecătorii

Daniela Marinescu 12.11.2026

Conform textului propus, fiecare județ ar fi dotat cu un singur parchet cu sediu principal în reședința

Proiectul legislativ elaborat de Ministerul Justiției vizează o restructurare profundă a rețelei de parchete de pe lângă instanțele de judecată. Propunerea centrală constă în comasarea celor 175 de structuri existente în doar 41 de parchete, câte unul per județ. Această inițiativă a fost dezvoltată în colaborare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Documentul a fost trimis pentru consultări interinstituționale, cu scopul de a ajunge ulterior la Guvern și la Parlament pentru aprobare. Este de menționat că această reorganizare nu afectează parchetele situate în municipiul București.

Conform textului propus, fiecare județ ar fi dotat cu un singur parchet cu sediu principal în reședința de județ. În celelalte localități unde funcționează instanțe de judecată, ar fi înființate sedii secundare permanente. Fiecare dintre aceste sedii secundare ar dispune de o circumscripție proprie, identică cu cea a instanței din localitatea respectivă. Această aranjament ar permite ca procurorii să lucreze în cadrul aceluiași organism județean, indiferent de sediu în care își desfășoară activitatea.

Un aspect crucial al reformei privește statutul funcțiilor de conducere

Un aspect crucial al reformei privește statutul funcțiilor de conducere. În parchetele care nu se află în reședințele de județ, posturile de conducere ar fi transformate în funcții de execuție. Această măsură se aplică atât pentru procurorii care ocupă poziții de prim-procuror, cât și pentru personalul auxiliar cu funcții de grefier-șef. Acei angajați ar fi reîncadrați pe noile poziții de execuție. Ca rezultat direct, din cele 175 de parchete inițiale, rămân doar 41, ceea ce înseamnă că vor exista exact 41 de posturi de prim-procuror și 41 de posturi de grefier-șef la nivel național.

Ministerul Justiției argumentează că această restructurare va echilibra sarcinile între procurori și va reduce disparitățile dintre structurile cu volum mare de dosare și cele cu activitate redusă. Proiectul include și mecanismul de redistribuire a posturilor vacante între sediul principal și sedii secundare, în funcție de încărcarea muncii. Această decizie se ia de către ministrul Justiției, la sesizarea procurorului general sau a șefilor de parchete de apel, cu avizul Secției pentru procurori a CSM. Pe termen lung, măsura facilitează redistribuirea resurselor umane la nivel regional, asigurând uniformizarea încărcării de muncă.

Printre beneficiile evidențiate de inițiatori se numără posibilitatea specializării, o gestionare mai eficientă a personalului și crearea de structuri suficient de mari pentru a susține o conducere eficientă. Se susține de asemenea că sediile principale, situate în reședințele de județ, vor fi mai atrăgătoare pentru tinerii procurori. Odată finalizată procedura de avizare interinstituțională, textul va fi prezentat Guvernului și apoi Parlamentului pentru votare.