Ministerul Justiției modifică regulamentul concursului de admitere în funcția de notar public

Termenul de contestație a fost scurtat dramatic!

În cursul zilei de luni, 19 octombrie 2026, autoritățile de resort au supus consultării publice o propunere legislativă ce vizează actualizarea regulamentului care guvernează procesul de selecție pentru ocuparea posturilor de notar public. Documentul, emis sub semnul Ministerului Justiției, introduce o serie de ajustări structurale menite să modernizeze mecanismul de admitere.

Printre cele mai semnificative schimbări se numără prelungirea timpului alocat fiecărei probă, de la trei la patru ore, o măsură ce reflectă necesitatea unei evaluări mai amănunțite.

În paralel, se extinde aria tematică a examenului prin adăugarea a trei ramuri noi ale dreptului: dreptul familiei, dreptul societăților și dreptul internațional privat.

Un alt aspect esențial al propunerii este digitalizarea procesului de înscriere. Candidații vor putea depune cererile exclusiv prin platforma informatică administrată de Institutul Notarial Român (INR), cu interdicția modificării datelor după încărcarea inițială.

Această schimbare impune o disciplină mai strictă în completarea dosarului.

De asemenea, se introduce obligația de a prezenta certificatul de atestare fiscală, care dovede plata tuturor impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și celor locale.

Se recunoaște, de asemenea, valitatea documentelor emise în format electronic de autoritățile competente.

În ceea ce privește componența comisiilor de concurs, s-a eliminat din lista de incompatibilități formularea referitoare la „persoane care au stabilit relații asemănătoare celor dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc”. Această decizie vine în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 883, publicată la data de 17 august 2026 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 21 august 2026.

Curtea a considerat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”, regăsită în art. II pct. 2 [cu referire la art. 2 alin. (6) pct. 43] și pct. 5 [cu referire la art. 4 alin.

(9)] din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității (L464/2026; PL-x nr. 530/2026).

Procesul de evaluare suferă, de asemenea, transformări majore. Numărul de seturi de subiecte pentru probele teoretică și practică este redus de la zece la trei.

Se stabilesc reguli clare privind situațiile de fraudă în cadrul concursului. O inovație procedurală constă în posibilitatea Comisiei de soluționare a contestațiilor de a consulta Comisia de examinare când este contestat baremul de notare.

Diferența maximă admisă între notele acordate de corectori, peste care se declanșează recorectarea de către un al treilea corector, scade de la 1,5 la 1 punct.

Termenul de depunere a contestațiilor împotriva notării este scurtat dramatic, de la cinci zile lucrătoare la doar 24 de ore. De asemenea, se elimină interdicția conform căreia nota finală nu putea fi mai mică decât nota inițială contestată. În cazurile în care diferența dintre notele atribuite de membrii Comisiei de examinare depășește 1,5 puncte, se aplică mecanismul medierii, la care poate participa chiar președintele concursului pentru a asigura echitatea evaluării.

Distincția condiții legale și dovedire e crucială!

Documentul de fundamentare, denumit „referat de aprobare”, clarifică obiectivul principal al propunerii: reorganizarea cadrului procedural pentru accesul în profesia notarială, adresat exclusiv celor cu minimum șase ani de experiență într-o funcție juridică de specialitate. Analiza se concentrează asupra formei proiectului și a documentului său de sprijin, evitând confuzia cu alte dispoziții deja în vigoare. Comparativ cu reglementarea anterioară, modificările sunt menite să consolideze structura existentă, fără a fi o înlocuire integrală a regulamentului din 2017.

Sfera de aplicare se limitează strict la aspectele organizatorice ale concursului, administrat de INR, cu implicarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România și a Ministerului Justiției. Proiectul nu atinge conținutul actelor notariale sau condițiile de validitate a operațiunilor juridice, ci se axează pe verificarea eligibilității, evaluarea pregătirii, soluționarea contestațiilor și atribuirea posturilor.

Deși caracterul este predominant procedural, impactul poate fi substanțial, deoarece cerințele documentare și sancțiunile pot influența direct șansele de obținere a calității de notar.

Baza legală a ordinului se sprijină pe art. 25 alin. (14) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, care dă ministrului justiției dreptul de a aproba regulamentul, la propunerea Consiliului Uniunii.

Se invocă și art. 23 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.333/C/2013. Hotărârea Guvernului nr. 592/2024 este citată în preambul ca temei suplimentar.

Din aceste texte rezultă că actul este un instrument de executare a legii, nu o sursă autonomă de condiții noi pentru accesul în profesie.

Distincția dintre condițiile legale de acces și modalitățile de dovedire a acestora este crucială. Competența de organizare permite stabilirea documentelor și a regulilor de evaluare, dar nu autorizează introducerea de bariere profesionale noi.

Această problemă este critică pentru certificatele fiscale, evaluarea reputației și invalidarea rezultatului din cauza neconformităților. Cadrul normativ larg include Legea nr. 36/1995, regulamentul de aplicare și Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1.494/C/2014. Statutul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, aprobat prin Hotărârea Congresului Notarilor Publici nr. 10/2014, este de asemenea relevant.

Pentru anul 2026, se identifică Ordinul nr. 1.499/C/2026, care actualizează numărul posturilor. Separarea dintre acest ordin și regulamentul de concurs arată că proiectul se concentrează pe selecție, nu pe dimensiunea numerică a accesului.

Protecția datelor este un alt pilon al reglementării.

Proiectul face referire explicită la Regulamentul UE 2016/679 și la Legea nr. 190/2018.

Aceste norme se aplică nu doar la înscrierea electronică, ci la întreaga procedură, care implică colectarea documentelor de identitate, istoricul profesional, cazierelor și a datelor medicale.

Art. 4 pct. 11, art. 6 alin. (1) lit. a), art. 7 și art. 9 din Regulamentul UE 2016/679 sunt cheie pentru delimitarea consimțământului și pentru protejarea datelor de sănătate.

Față de reglementarea veche, noutatea constă în separarea regulamentului pentru concursul de admitere de cel pentru examenul de definitivat. Conform art. 4 din proiect, se abrogă art. 26–31 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 1.494/C/2014. Nu este vorba de o înlocuire totală, ci de o extragere a unei componente specifice. Această abordare facilitează identificarea normelor aplicabile candidaților cu experiență juridică, cu condiția de a corela dispozițiile rămase în vigoare cu noua structură.

Motivația separării este clară în referat: claritate, coerență și autonomie procedurală. Oportunitatea este susținută de diferența dintre situația stagiariilor care finalizează pregătirea și cea a profesioniștilor cu experiență.