Acte și Drepturi
Proceduri

Mihnea Tănase, viitor vicepreședinte al ÎCCJ, a fost raportor în dosarul sporului SIIJ

Adrian Popa 03.10.2026

Este procedura de numire strict reglementată de regulamentele interne ale CSM?

Judecătorul Mihnea Tănase urmează să ocupe scaunul de vicepreședinte al instanței supreme, după ce a fost raportor în controversatul caz al remunerațiilor SIIJ

Decizia privind desemnarea noului conducător adjunct al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) se va materializa prin votul Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform informațiilor exclusive furnizate de PRESShub, candidatul care va prelua mandatul este Mihnea Adrian Tănase, judecător din cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. El va înlocui-o pe Mariana Constantinescu, care și-a încheiat activitatea în această funcție odată cu pensionarea sa, intervenită în cursul verii anului curent.

Procedura de numire este reglementată strict de regulamentele interne ale CSM, organismul care deține competența exclusivă de a indica, dar și de a revoca, atât președintele, cât și vicepreședinții și șefii de secții ai instanței supreme. Procesul de selecție impune candidaților să prezinte un plan managerial detaliat, pe care trebuie să-l argumenteze în fața membrilor Secției pentru Judecători într-un interviu formal. Această etapă este crucială pentru validarea calităților de lider ale viitorului vicepreședinte.

Cariera judiciară a lui Mihnea Adrian Tănase este marcată de o prezență constantă în completurile care abordează chestiuni de drept complexe.

De-a lungul mai multor ani, acesta a participat la soluționarea hotărârilor prealabile și a altor aspecte juridice delicate, fiind un nume recurent în structura Completului destinat dezlegării unor chestiuni de drept.

În anul 2025, activitatea sa s-a concentrat asupra unor dezbateri referitoare la drepturile salariale, statutul profesional al anumitor categorii de funcționari și alte litigii de natură administrativă.

Un episod notabil din practica sa recentă datează din decembrie 2024, când a făcut parte din completul care a examinat cererea depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept împreună cu Călin Georgescu. În această cauză, instanța supremă s-a confruntat cu un proces în contradictoriu cu Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării și Guvernul, alături de alte instituții statale.

Rezultatul deliberărilor a condus la trimiterea dosarului spre judecată la Curtea de Apel București.

Totuși, impactul major al carierei sale se regăsește în decizia din 20 aprilie 2026

Totuși, impactul major al carierei sale se regăsește în decizia din 20 aprilie 2026, prin care ICCJ a soluționat controversata problemă a indemnizațiilor plătite în perioada în care a funcționat Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Sesizarea a pornit de la Curtea de Apel București, într-un dosar inițiat de Camelia-Rozalia Neamu, judecător la Judecătoria Zimnicea, care a solicitat de la instanța supremă drepturi salariale aferente acelei perioade.

Dosarul poartă numărul 447/1/2026, iar soluția finală a fost pronunțată la data menționată anterior.

În acest dosar, Mihnea Adrian Tănase a deținut rolul de judecător-raportor, alături de un coleg.

Prin Decizia nr. 61/2026, Înalta Curte a stabilit că indemnizația prevăzută de articolul 88^2, alineatul (5), din vechiul text al Legii organizării judiciare constituie un element de remuneration în contextul dreptului Uniunii Europene.

Raportul întocmit în acest scop nu a fost făcut public până în prezent.

Mai mult, instanța supremă a arătat că limitarea plății acestei indemnizații la anumite categorii de magistrați, fără existența unei diferențe obiective și verificabile în volumul muncii efective, poate genera o neegalitate de tratament contrară principiilor europene.

Dezbateria s-a centrat pe indemnizația de care se bucurau procurorii din fostul SIIJ, calculată la 2% pentru fiecare zi de detașare.

Conform unor analize ale publicației Europa Liberă, Mihnea Tănase a fost membru al unui complet al ICCJ care, doar în anul 2026, a favorizat partea opusă în opt dosare în care CSM era implicat. O particularitate remarcabilă este faptul că soția sa este angajată direct la Consiliul Superior al Magistraturii.

În consecință, dosarul privind numirea sa va fi supus analizei de către judecătorii din cadrul CSM, proces care va determina destinul său în fruntea instanței supreme.