Migrarea externă: riscuri și soluții pentru întoarcerea românilor în țară

Cum influențează migrarea întoarcerea românilor acasă?

În ultimii ani, fluxurile de migrație au devenit un subiect central în dezbaterile publice. Întrebarea esențială este cum se leagă migrarea celor care părăsesc România de cea a celor care se întorc.

Analiza noastră vizează exact această interacţiune, încercând să identifice riscuri și să ofere soluţii concrete pentru a încuraja revenirea românilor acasă.

Am măsurat atractivitatea fiecărui unităţi administrativă teritorială (UAT) prin logaritmarea mediei anuale a imigranţilor, adăugând 1 la medie pentru a evita valori negative (indicele IRVENLOC – Sandu 2026). Rata de imigrare nu a fost calculată, deoarece datele oficiale pentru 2023‑2025 nu includ populaţia rezidentă la nivel local, ci doar cea cu reşedinţă stabilă. Diferenţele dintre populaţia rezidentă şi cea locală pot fi semnificative.

Cum putem analiza eficient fluxurile de migrație?

Refuzul de migrare a unei localităţi a fost determinat din datele INS, utilizând cifrele de emigraţie locală bazate pe schimbarea reşedinţei. Am creat indicele IEMIGloc cu acelaşi algoritm ca IRVENLOC. Pentru a evalua interacţiunea dintre imigraţie şi emigraţie în perioada 2023‑2025, am înmulţit IEMIGloc cu IRVENLOC, obţinând noul indice INTERMIG.

Pe baza acestor indici, am construit trei modele de regresie multiplă, fiecare având ca variabilă dependentă imigraţia, emigraţia sau interacţiunea migraţională, aplicate la peste 2 800 de UAT‑uri.

INTERMIG reflectă intensitatea totală a migraţiei, fiind produsul dintre IEMIGloc (măsura emigraţiei) şi IRVENLOC (măsura imigraţiei).

Cum influențează migrația întoarcerea românilor acasă?

Zece predictori utilizaţi anterior pentru a explica variaţia între localităţi au fost păstraţi, iar şapte indicatori suplimentari ai regiunilor de dezvoltare au fost adăugaţi în ecuaţiile de predicţie.

Unul dintre cele mai interesante constatări este că efectul regiunii de dezvoltare (NUTS2) și al nivelului judeţean (NUTS3) asupra interacţiunii migraţionale este maxim în estul ţării – în regiunile Nord‑Est și Sud‑Est, precum şi în zona Bucureşti‑Ilfov. Analiza a controlat variabile precum indicele local de dezvoltare umană (IDD).

Cum putem transforma migrarea în oportunitate pentru România?

Regiunea de referinţă a fost Sud‑Muntenia, aleasă pentru heterogenitatea sa – dezvoltare mai ridicată în judeţele nordice (Prahova, Dâmboviţa, Argeş) comparativ cu cele sudice (Teleorman, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu).

De ce interacţiunea dintre imigraţie şi emigraţie atinge valori maxime în judeţele estice?

Înțelegerea acestor dinamici poate ghida autorităţile în elaborarea de politici care să reducă riscurile migraţiei externe și să faciliteze întoarcerea românilor, prin stimulente locale, investiţii în infrastructură și programe de reintegrare.