Lumina din timpul somnului afectează inima, chiar dacă intră sub ușa dormitorului

Lumina nocturnă afectează inima chiar dacă trece prin fessurile ușii!

Lumina nocturnă, chiar și la intensități reduse, poate avea consecințe semnificative asupra sănătății cordiale, chiar și când penetrează prin fessurile ușii dormitorului, conform unui studiu recent publicat în European Heart Journal. Cercetările au evidențiat că expunerea la surse de lumină seemingly banale – precum ecranul telefonului lăsat pe masă de noapte, ceasul digital cu lumină activă sau iluminarea exterioră care se infiltra prin ferișori sau sub ușă – poate duce la modificări structurale și functionale ale mușchiului inimii, crescând pe termen lung riscul de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.

Aceste concluzii provin dintr-o analiză detaliată a somnului și expunerii luminice la peste 11.000 de adulți sănați, selectați din cohortea UK Biobank, o resursă biomedicală de mare valoare care stochează date genetice și clinice pentru aproximativ 500.000 de locuitori ai Marii Britanii. Participanții au purtat, timp de șapte zile consecutivi, un senzor plasat la nivelulÎncheieturii mâinii, instrumentul acesta fiind utilizat pentru a înregistra continuu intensitatea luminii la care au fost expuși în timpul nopții.

După o perioadă de urmarire de trei ani, fiecare subiect a fost supus unei imagistică prin rezonanță magnetică cardiovasculară (RMN), scopul acesteia fiind evaluarea detaliată a volumului, grosimii parietelor și capacității de contractie și relaxare ale inimii.

Rezultatele au arătat o corelație clară între nivelul de iluminare nocturnă și schimbările adverse la nivelul inimii. Cei care au înregistrat valori peste 3 lux în timpul somnului au prezentat un ventricul stâng cu pereti mai groși în comparație cu cei care au dormit în întuneric complet.

Această hipertrófie parietală reduce volumul intern al camerii, limitând cantitatea de sânge care poate fi eficient propulsată în circulație la fiecare contractie.

De asemenea, s-a observat o scădere a capacității mușchiului cardiac de a se distende și contrace în mod fluid during the cardiac cycle – un semn funcțional care poate indica o rigiditate incipiente, frecvent asociată cu disfuncție diastolică, un precursor al insuficienței cordiale.

Specialiștii implicati în studiu au subliniat că această „reconstruire cardiacă” – caracterizată prin îngroșarea și rigidizarea țesutului muscular – nu este izolată, ci se întâlnește frecvent în contexte de stres cronos, hipertenzie sau ritmi cardaci irregular. Totuși, în această analiză, expunerea la lumină nocturnă a apărut ca un factor independent semnificativ, chiar și după ajustarea pentru variabile precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală, fumatul, consumul de alcool și nivelul de activitate fizică.

Potrivit lui Lu Qi, profesor la Tulane University și director al Centrului de Cercetare privind Obezitatea din New Orleans, autor principal al investigației, între 24% și 49% dintre modificările observate la inimă pot fi legate, în parte, prin intermediul scurgerii duratei și calității somnului inducute de lumină, în timp ce restul ar putea reflecta influența directă a fotoreceptei retiniene asupra ritmului circadien și, prin extensie, asupra sistemului cardiovascular.

Lumina din dormitor îți afectează inima?

Experții în igiena somnului recomandă, pentru un odihnă optimă, ca iluminarea camerii de dormire să nu depășească 1 lux – o valoare comparabilă cu lumina unei lumini de noapte foarte slabă sau cu lumina lunii pline filtrată prin fereastră. Trei luxuri, deși par parca o cantitate minusculă, reprezintă de fapt un nivel de iluminare mult peste pragul recomandat și echivalează, spre exemplu, cu lumina unui ecran de telefon setat la maximă luminozitate în o cameră închisă, sau cu lumina unui ceas digital albăstruș care strălucește pe masa de noapte.

Așa fel de surse, deși par insignificantă, pot interfera cu productia de melatonină, hormonul esențial pentru regulația ciclului sono-vigilă, și, prin acest mecanism, indirectă afecta tensiunea arterială, frecvența cardiace și meta boloză.

Un aspect metodologic menționat de Karl Lawrence, lector la Institutul de Științe Farmaceutice al King’s College London, este că studiul are unele limitări. Senzorul purtat la Încheietură, deși util pentru a măsură lumina ambientă, nu capturează cu precizie cantitatea exactă de fotoni care ajunge la retina prin pupila – un factor crucial, deoarece eșipa ochiului regulează intensitatea luminii percepute.

De asemenea, perioada de monitorizare de doar șapte zile poate nu reflecta fidel expunerii pe termen lung, iar lipsa unui grup control expus la lumină artificială într-un mediu laboratoryal imposibilită stabilirea unui legătură de cauzalitate strictă.

Din acest motiv, cercetătorii insista pe necesitatea de studii viitoare, cu monitorizare prolongată și tehnici mai precise de evaluare a expunerii retiniene, pentru a confirma sau infirma ipoteza unei relații directe între lumină nocturnă și patologia cordiala.

Deși mecanismele exacte nu sunt încă integral escluse, ipotezele de lucru includ disritmul circadian indus de lumină, care poate duce la hyperactivitatea sistemului nervos simpatic, creșterea cortisolului nocturne, inflamație de grad scăzut și disfuncție endoteliala – toți factori cunoscuți pentru a contribui la remodelarea adversă a inimii. De asemenea, lumină de lungime de undă scurtă (albastră-violeță), abundă în ecranele digitale, are un impact mai puternic pe suprimarea melatoninei decât lumina caldă, sugerând că nu doar intensitatea, dar și spectrul luminii sunt relevanți.

Medicii și autoritățile de sănătate publică ar trebui să lucreze în vedere aceste date atunci când formulează recomandări pentru igiena somnului și strategii de prevenție primară a bolilor cardiovasculare.