Justiția se măsoară prin rezultate nu prin expunerea arestărilor
În contextul luptătoriei împotriva practicii corupției
Marinescu a argumentat că schimbarea de paradigmă, de la prezentarea constantă în emisiuni de televiziune a persoanelor sub anchetă la o focalizare strictă pe aspectele procedurale, nu trebuie considerată automat un declin al activității.
Din perspectiva sa, faptul că arestările nu sunt mediatizate în mod frecvent nu înseamnă automat că justiția nu funcționează eficient.
În contextul luptătoriei împotriva practicii corupției, ministrul a confirmat că Direcția Națională Anticorupție (DNA) își desfășoară operațiunile și înregistrează succese notabile.
În plus, a clarificat că Ministerul Justiției intenționează să susțină funcționarea acestei entități prin îmbunătățirea cadrului normativ, consolidarea capacității interne și asigurarea tuturor resurselor necesare pentru o acțiune optimă.
Trebuie menționat că, în documentul la care se referă acest articol, nu au fost furnizate statistici comparabile care să permită o analiză cantitativă a progresului DNA față de perioadele anterioare.
Radu Marinescu a insistat pe faptul că evaluarea activității justiției nu trebuie influențată de afilierea politică sau de statutul social al indivizilor care sunt sub investigație. El a avertizat că aplicarea unor standarde de evaluare diferite în funcție de persoana vizată compromite obiectivitatea dialogului public. În ceea ce privește performanța noilor procurori-șefi, ministrul a considerat că orice judecată după doar câteva luni de funcționare ar fi extrem de precipitată.
Argumentul său principal este că investigarea unor situații complexe necesită o gestionare meticuloasă a dovezilor
Argumentul său principal este că investigarea unor situații complexe necesită o gestionare meticuloasă a dovezilor, mobilizarea de experți specializați și parcurgerea etapelor procedurale care necesită o perioadă de timp semnificativă.
O analiză obiectivă a performanței organelor judiciare impune, conform experților, examinarea unor indicatori tangibili: numărul și complexitatea dosarelor finalizate, durata medie a investigațiilor, calitatea materialului probatoriu, hotărârile judecătorești definitive și, esențial, respectarea integrală a drepturilor procesuale. De asemenea, este vitală diferențierea clară dintre faza de urmărire penală și deciziile pronunțate de instanțele de judecată.
O trimitere în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției; prin urmare, eficiența judiciară nu se poate măsura doar prin numărul de arestări efectuate sau de condamnări pronunțate.
Poziția ministrului Marinescu este clară: eficiența trebuie evaluată prin metrici instituționale și procedurale, nu prin gradul de expunere mediatică. Totuși, pentru a valida această perspectivă, sunt indispensabile date comparative și indicatori de performanță care lipsesc din materialul prezentat.
Această poziție a fost comunicată de Radu Marinescu pe platforma Știri Juridice, sub titlul: „Activitatea justiției trebuie evaluată pe baza rezultatelor, nu a expunerii publice a arestărilor”.