Înlocuirea subcontractantului după atribuirea contractului public – propuneri de lege ferenda pentru asigurarea unui
Cum putem echilibra flexibilitatea cu protecția subcontractantului declarat?
28 septembrie 2026, 04:08 | Valentina GÂTLAN (GRIGORAȘ)
De asemenea, se investighează poziția juridică a subcontractantului înlocuit, atât în raport cu contractantul principal, cât și în ceea ce privește posibilitatea de contestație judicială a deciziilor autorității contractante.
Plecând de la restricțiile mecanismului în vigoare, lucrarea propune adoptarea de garanții procedurale de bază, destinate să împiedice înlocuirile nejustificate sau insufficient verificată, fără să compromise continuitatea execuției contractului de achiziție publică.
Cuvinte cheie: subcontractant declarat, înlocuire subcontractant, subcontractare, contract de achiziție publică, execuție contract, modificare contractuală, modificare substanțială, acord autoritate contractantă, voie de remediu, protecție subcontractant
Deși subcontractantul declarat nu are calitate de parte în contractul de achiziție publică, el poate reprezenta un element esențial al ofertei câștigătoare, fără care configurarea tehnică și de execuție prezentată nu ar fi putut fi evaluată, considerată conformă și, în final, selectată. Acest aspect creează o situație paradoxală: după atribuirea contractului, același subcontractant poate fi înlocuit în fază de executare, chiar dacă prestația asociată lui a contribuit semnificativ la structura tehnică care a fost supusă evaluării de către autoritatea contractantă.
Înlocuirea subcontractantului nu constituie, prin sine, un акт illegitimate și, în multe cazuri, este chiar indispensabilă pentru asigurarea continuă a execuției.
Poate fi înlocuit subcontractantul declarat fără a afecta echilibrul contractului?
Totuși, rămasne nepunctuat în ce măsură verificarea efectuată în etapă de executare poate asigura menținerea legăturii dintre prestația care a fost analizată în procedura de atribuire și cea care va fi efectiv realizată în practică.
Această tensiune necesită, pe o parte, o revizuire a modului în care este perceput și aplicat mecanismul actual de înlocuire a subcontractantului declarat, iar, pe alta parte, identificarea unor măsuri de protecție procedurale minimale pentru subcontractantul înlocuit, fără să afecteze fluiditatea execuției contractului.
În dreptul achizițiilor publice, subcontractantul declarat nu este și nu devine parte integrantă a contractului. Acest principiu a fost confirmat expres de normativa comunitară, mai precis prin Directiva 2014/24/UE[1], care stipulează clar că dispozițiile privind subcontractarea – inclusiv plata directă – nu alterează această delimitare.
Deși rezultă din regulamentare, această separare nu epuizează întregul problematică. Directiva consideră subcontractarea nu doar ca un aspect procedural, ci și ca un element relevant pentru fază de execuție. Autoritatea contractantă are dreptul să solicite indicarea părții din contract care urmează să fie subcontractată, precum și datele de identificare ale subcontractanților propuși.
De asemenea, sunt prevede dispoziții privind transparența lanțului de subcontractare, verificarea eligibilității subcontractanților și posibilitatea plății directe către aceștia. Deși subcontractantul nu are personalitate juridică în cadrul contractului public, el nu rămâne complet invizibil față de normele achizițiilor publice.
În legislarea națională, Legea nr. 98/2016[2] reglementează plata directă către subcontractanții agreați, establețe obligațiile de informare privind subcontractanții implicați în execuție și definește regimul modificărilor contractuale. De asemenea, Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016[3] prevede, pe lângă alte aspecte, cazurile de înlocuire sau introducere a subcontractanților în perioada de execuție și supune această operare la obținerea acordului autorității contractante.
Juridic, regulamentarea urmărește, prin natură, să prevină blocarea nejustificată a contractelor. Contractantul principal menține titlul raportului contractual cu autoritatea contractantă, iar execuția contractului nu poate depinde în mod exclusiv de menținerea unui anumit subcontractant. În situație în care subcontractantul nu mai poate efectua prestația, refuză să lucreze, pierde autorizațiile necesare sau generează un risc semnificativ pentru contract, autoritatea contractantă trebuie să dispună de mijloace adecvate pentru a asigura continuarea execuției contractului de achiziție publică.