Acte și Drepturi
Proceduri

Indemnizația pentru creșterea copilului: ce primesc părinții fără loc de muncă

Cosmin Tănase 12.11.2026

Venituri din agricultură, silvicultură și piscicultură?

Noua regulă pentru sprijin financiar la creșterea copilului: ce primește un părinte care nu are loc de muncă

În contextul actual, legislația românească reglementează printr-o ordonanță de urgență, cu numărul 111 din anul 2010, criteriile necesare pentru obținerea unui sprijin financiar destinarat creșterii copiilor. Autoritățile competente analizează o perioadă mai amplă decât doar anul precedent, verificând situația solicitantului în cele 24 de luni care au precedat nașterea noului născut. Această abordare permite ca o persoană care a trecut printr-o pauză profesională să se încadreze în cerințe, condiționat de acumularea lunilor necesare în intervalul rămas.

Lunile luate în calcul nu necesită a fi rezultat exclusiv dintr-un contract individual de muncă.

Ele pot fi obținute din venituri eligibile, din perioade asimilate sau printr-o combinație a acestor situații, cu respectarea tuturor condițiilor impuse de lege. Verificarea se bazează pe documentație, nu doar pe statutul profesional existent la momentul depunerii cererii.

Pe lângă salariile și veniturile asimilate acestora, în calcul pot fi incluse și veniturile provenite din activități independente, inclusiv cele obținute de o persoană fizică autorizată.

Sunt luate în considerare și drepturile de proprietate intelectuală, precum drepturile de autor, dacă condițiile de încadrare fiscală și celelalte cerințe legale sunt îndeplinite.

Alte categorii de venituri eligibile includ cele din activități agricole, silvicultură și piscicultură, conform legislației fiscale în vigoare. Dacă un părinte a avut simultan mai multe surse de venituri eligibile, aceste surse pot fi cumulate în conformitate cu regulile aplicabile.

Pentru stabilirea valorii indemnizației, se utilizează veniturile nete determinate din punct de vedere fiscal, nu simplul total al sumelor brute încasate.

Printre situațiile recunoscute de lege se numără șomajul indemnizat, înregistrarea la agenția pentru ocuparea forței de muncă în vederea obținerii unei indemnizații, concediile medicale și perioadele cu indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

Pot fi luate în calcul și concediul pentru creșterea unui alt copil, pensia de invaliditate sau concediul de acomodare în caz de adopție.

În condițiile prevăzute de legislație, sunt acceptate și cursurile de zi la liceu sau la facultate, anumite intervale dintre absolvire și continuarea studiilor, precum și perioada de 60 de zile care urmează absolvirea.

Exemplu orientativ pentru media veniturilor nete!

Aceste exemple nu transformă automat orice pauză de activitate într-o lună eligibilă: fiecare situație trebuie să fie dovedită și să se încadreze în prevederile aplicabile.

Valoarea indemnizației este fixată la 85% din media veniturilor nete aferente celor 12 luni care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.

Pentru anul 2026, cuantumul minim, înainte de reținerea contribuției de sănătate, este stabilit la 1.651 de lei lunar, în timp ce plafonul maxim atinge 8.500 de lei.

Aceste sume sunt prezentate ca valori brute ale indemnizației, deși baza de calcul se bazează pe venituri nete. Din luna august a anului 2025, se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, cunoscută sub denumirea CASS, la o cotă de 10%. Aplicarea acestui procent la minimul de 1.651 de lei duce matematic la o sumă de 1.485,90 lei, adică aproximativ 1.486 de lei încasați lunar.

La nivelul plafonului maxim, suma rămasă după efectuarea contribuției este de 7.650 de lei pe lună.

Ca exemplu orientativ, pentru o medie eligibilă a veniturilor nete de 4.000 de lei, calculul la 85% rezută într-o indemnizație de 3.400 de lei înainte de aplicarea CASS. După reținerea de 10%, suma finală încasată este de 3.060 de lei. Este important de menționat că acest exemplu este pur ilustrativ; stabilirea dreptului individual depinde întotdeauna de veniturile și perioadele dovedite în dosarul solicitantului.

Procedura de obținere a acestui sprijin începe cu depunerea cererii la primăria de domiciliu sau de reședință.

Ulterior, dosarul este transmis către agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, care are sarcina de a verifica dacă sunt îndeplinite toate condițiile legale.

În acest proces, pot fi solicitate acte de identitate, certificatul de naștere al copilului, dovezile veniturilor sau ale perioadelor asimilate, precum și extrasul de cont necesar pentru plata bancară.

Pentru acele persoane care nu au drept la concediu de maternitate, depunerea cererii în cel mult 60 de zile lucrătoare de la data nașterii permite acordarea indemnizației retroactiv, începând din ziua nașterii. În toate celelalte cazuri, termenul legal de 60 de zile lucrătoare se calculează de la încetarea concediului de maternitate. Dacă acest termen este depășit, regulile prevăd de regulă ca dreptul să fie acordat abia de la data depunerii cererii.

În ceea ce privește durata plății, indemnizația se acordă, în general, până la atingerea a doi ani de vârstă a copilului, iar pentru un copil cu dizabilitate, perioada se extinde până la trei ani.