Înalta Curte va decide joi despre restanțele de 5 miliarde lei datorate magistraților

Impactul financiar este enorm!

Înalta Curte de Casație și Justiție va pronunța joi verdictul final în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților.

Este vorba de o sumă de aproape 5 miliarde de lei — o datorie care s-a acumulat în timp și care a dus la un litigiu judiciar de mare amplitudine.

Curtea de Apel București a mai emis, în 5 mai, o decizie favorabilă acțiunii inițiate de Înalta Curte, obligând autoritățile să plătească restanțele, inclusiv prin modificări bugetare. Dar instanța de casăție a amânat de șapte ori luarea unei decizii definitive, lăsând dosarul în etapa recursului.

Impactul financial este enorm: cei aproximativ zece mii de judecători și procurori care au titluri executorii neîncheiate de peste un deceniu riscă să nu primească ce li se datoră. Curtea de Apel a pus o termen strict: Guvernul și Ministerul de Finanțe au maxim 10 zile de la devinirea definitivă a deciziei să execute plățile.

Guvernul a cerut o întrebare preliminară CJUE?

Fiecare zi de întârziere atrage o penalitate de 1%, plus o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi suplimentară.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Lia Savonea, se argumentează că neplata afectează dreptul de proprietate al magistraților și constituie o încălcare a separării puterilor. Instanța supremă acuză administrația publică că subminează independența justiției prin intervenții în domeniul bugetar.

Guvernul a În paralel, a cerut și o întrebare preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, văzând în aceasta un mod de a suspenda procesul national.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 2 iulie decizia de a sesiza Curtea Constituțională, justificând această mișcare cu ideea că Înalta Curte s-a substituit puterilor executive și legislative în managementul finanțelor publice. Secondo jurii guvernamentali, elaborarea bugetului, rectificările și alocarea din rezerva sunt atribute exclusive ale parlamentului și guvernului, conform Legii 500/2002 și Codului administrativ.

Contextul bugetar este clar: în martie, Ministerul Finanțelor a transmis Parlamentului un proiect de lege care aloca aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026 — o creștere de 50% față de anul precedent, destinată exclusiv lichidării datoriilor salariale. Aceste restanțe au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a armoniza remunerația cu deciziile anterioare ale instanțelor.