ICCJ a respins recursul Guvernului în dosarul restanțelor salariale ale magistraților
Executarea obligațiilor salariale ale statului e o imperativ constituțional!
Înaltul Tribunal de Casație și Justiție a respins apelul guvernului în cadrul procedurii privind salariile magistraților și a susținut decizia Curții de Apel din București.
Conform unui comunicat de presă al Înaltului Tribunal, executarea hotărârilor finale este o obligație a statului și nu poate fi supusă priorităților politice sau bugetare ale guvernului.
Curtea ateste faptul că peste 400.000 de angajați ai sectorului public din toate familiile profesionale au depus cereri la instanță pentru recunoașterea drepturilor la salariu, ceea ce arată că această problemă nu este doar a magistraților, ci este o problemă la nivelul întregului sistem public.
Respectarea hotărârilor finale și executarea obligațiilor salariale ale statului sunt imperative constituționale, nu opțiuni de putere executivă Înaltul Tribunal de Casație și Justiție reafirmă un principiu fundamental al statului: obligațiile prevăzute de lege și consacrate în hotărârile finale trebuie executate de autoritățile publice, fără derogare arbitrară, fără încălcări nejustificate și fără a fi subordonate legii sau a lua în considerare aplicarea legală sau bugetară adecvată. Astăzi, 15 octombrie 2026, secțiunea de litigii administrative și fiscale a Înaltului Tribunal de Casație și Justiție a soluționat definitiv litigiul dintre directorul de credit responsabil cu bugetul instanțelor și Guvernul României, pe de altă parte, și Ministerul Finanțelor, în vederea îndeplinirii obligațiilor legale legate de asigurarea resurselor bugetare necesare pentru plata drepturilor la salariu recunoscute prin hotărâri finale ale instanțelor.
Prin hotărârea sa, Curtea Supremă a confirmat hotărârea Curții de Apel din București, confirmând comportamentul ilegal al autorităților executive prin faptul că nu au asigurat fondurile necesare pentru îndeplinirea anumitor obligații de plată, stabilite prin titluri executoriale și recunoscute, inclusiv prin actele normative adoptate de guvern pentru etichetarea acestora, se arată în comunicatul de presă. Guvernul nu poate invoca prioritățile bugetare pentru a evita plata datoriilor Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte legislative și, în același timp, nu poate refuza să furnizeze resursele necesare executării acesteia.
Un astfel de comportament este contrar cerințelor legalității, securității relațiilor juridice și autorității judecăților finale.
Curtea Supremă a confirmat decizia Curții de Apel din București!
Deși necesitatea de fonduri a fost justificată și solicitată de către principalul autorizator, obligațiile autorităților executive în temeiul legislației privind finanțele publice și al actelor de reglementare nu au fost îndeplinite.
Acest comportament a continuat într-un mod ostentativ sub prezentul Guvern.
Înaltul Tribunal subliniază că respectarea Constituției, a legii și a hotărârilor finale ale instanțelor nu este supusă voinței politice a Guvernului, priorităților autorității executive sau opțiunilor sale privind distribuția resurselor publice. Executivul are competențe în pregătirea și executarea bugetului, dar acestea trebuie exercitate în limitele Constituției și ale legii.
Marja bugetară nu poate fi transformată într-un instrument de incalcare a obligațiilor legale stabilite, a subliniat Curtea de Conturi.
Mai mult de 400.000 de angajați Decizia de astăzi reafirmă un principiu esențial al jurisprudenței naționale și europene: autoritatea unei hotărâri judecătorești finale nu poate fi relativizată de identitatea creditorului, de natura dreptului recunoscut sau de disponibilitatea autorității debitorului de a pune în aplicare obligația stabilită.
Execuția hotărârilor nu constituie o concesiune făcută de Guvern sau o prestație acordată la discreția categoriilor profesionale. Ea constituie o obligație juridică inerentă statului de drept și o garanție efectivă a drepturilor acordate cetățenilor.