Guvernul datoră 12,75 miliarde de lei pentru salariile magistraților, echivalentul economiilor din creșterea TVA la 21%

Care este suma totală pe care guvernul trebuie să o achite?

Guvernul interimar se confruntă cu o sumă considerabilă de 12,75 miliarde de lei, datorată magistraților pentru drepturile salariale stabilite în instanță. Această sumă regretabilă a fost confirmată de o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a respins recursul executivului Bolojan.

I. Impactul financiar comparativ cu majorarea TVA

Conform unui studiu realizat de Concordia și Academia de Studii Economice (ASE) și publicat pe 6 februarie 2025, majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% ar genera un impact bugetar anual de aproximativ 11 miliarde de lei, bazat pe încasările din 2023 (104,3 miliarde de lei). În mod surprinzător, suma de 12,75 miliarde de lei pe care guvernul trebuie să o plătească magistraților este aproape egală cu economiile obținute prin această creștere a TVA-ului.

Datoria se descompune în două părți distincte: - 10,25 miliarde de lei pentru drepturile salariale efectiv recunoscute în instanță; - 2,5 miliarde de lei pentru penalități şi dobânzi acumulate din întârzieri.

Această sumă este suma totală pe care guvernul trebuie să o achite, iar orice întârziere suplimentară va genera penalități noi, lucru care adaugă presiune asupra bugetului total.

III. Consecințele pentru guvernul interimar

În declarația oficială, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a menționat că „guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”. Aceasta înseamnă că, în absența unei modificări legislative sau a unei aprobare a unei ordonanțe de urgență, fondurile nu pot fi alocate direct.

Posibile soluții legislative

Ce spune Ioana Dogioiu în declarația oficială?

Un scenariu posibil ar fi ca Luca Niculescu, împreună cu ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, să introducă o ordonanță de urgență prin care să poată accesa fondul de rezervă la dispoziția prim-ministrului. Această abordare ar urma modelul adoptat de fostul premier PSD Marcel Ciolacu, care a folosit o portiță legislativă deschisă printr-o Ordonanță de Urgență pentru a extrage cheltuieli de pe deficitul bugetar, fără a efectua o rectificare bugetară formală.

V. Decizia judiciară și implicațiile sale

Pe data de 15 octombrie 2026, Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a soluționat definitiv litigiul dintre guvern și autoritatea judiciară. Decizia a menținut hotărârea prin care executivul a fost obligat să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale, în condițiile stabilite de instanță. Curtea supremă a confirmat caracterul nelegal al conduitei autorităților executive, care au eșuat în a asigura fondurile necesare executării obligațiilor de plată certe.

Contextul politic și financiar

Acest eveniment marchează prima provocare majoră pentru Luca Niculescu dacă va prelua funcția de prim-ministru. Fiecare zi de întârziere adaugă noi penalități, iar presiunea asupra bugetului crește.

În plus, dacă guvernul nu găsește o soluție rapidă, deficitul bugetar ar putea crește semnificativ, afectând și alte programe de stat.

Guvernul trebuie să găsească rapid o cale de a asigura plata a 12,75 miliarde de lei către magistrați, fie prin modificări legislative, fie prin utilizarea fondului de rezervă. În lipsa acestui lucru, deficitul bugetar și penaliile suplimentare vor continua să crească, amenințând stabilitatea financiară a țării. Este esențial ca autoritățile să acționeze prompt pentru a evita un efect de domino asupra economiei și a reputației instituțiilor publice.