Finanțarea și sprijinul industriei sunt esențiale pentru reindustrializarea României
Ce ne datorie avem ca direcție, din partea Ministerului Finanțelor?
Strategia statului pentru o nouă industrializare: bani, taxe corecte și energie mai ieftină
Florin Zaharia, care ocupă funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, a subliniat că procesul de reindustrializare a României nu poate reuși fără un pachet de măsuri care să cuprindă o politică fiscală prietenosă cu producția, accesul la capital pentru investiții și o strategie clară pentru scăderea prețurilor la energie. În timpul interviului, oficialul a atras atenția asupra datelor care arată o scădere a activității industriale cu 3,7% în primele șapte luni ale anului, precum și un deficit comercial care a depășit 22 de miliarde de euro în primele opt luni.
El a punctat că dependența exporturilor românești de sectorul auto și de echipamentele de transport constituie un punct slab major. Zaharia a demonstrat că reducerea deficitului bugetar este condiția sine qua non pentru a scădea costurile de finanțare și pentru a menține investițiile viabile.
Printre inițiativele prezentate se află eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, aplicabilă începând cu 1 ianuarie, facilitățile fiscale pentru profitul care se reinvestește și posibilitatea de a amortiza mai rapid echipamentele de producție. De asemenea, au fost anunțate două scheme de sprijin destinate industriei, cu o valoare totală de 10 miliarde de lei, valabile pe o perioadă de cinci ani.
Aceste declarații au fost formulate marți, 27 octombrie, în cadrul Conferinței „Reindustrializarea României – noul context și redefinirea priorităților regionale și europene”, organizată de Curs de Guvernare la sediul Senatului.
Transmisia video integrală poate fi vizionată AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.
Articolul care sintetizează ideile de la eveniment și declarațiile tuturor participanților se regăsește la adresa: https://cursdeguvernare. ro/concluziile-conferinei-reindustrializarea-romniei-noul-context-i-redefinirea-prioritilor-regionale-i-europene. html Una dintre cele două scheme vizate dezvoltarea capacităților de producție care ajută la micșorarea deficitului comercial, în timp ce cealaltă, cunoscută sub numele de Deep Tech, are ca scop legarea cercetării cu activitatea productivă.
În paralel, Banca de Investiții și Dezvoltare a fost dotată cu 250 de milioane de euro prin intermediul PNRR. Cu privire la fondurile europene viitoare, secretarul de stat a subliniat importanța pregătirii firmelor românești, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a participa la parteneriate și consorții la nivel european.
În legătură cu datoriile statului către furnizorii de energie, acesta a recunoscut dificultățile de plată și a precizat că nu poate promite achitarea tuturor obligațiilor în acest an sau în anul următor.
Mai jos, redăm cele mai importante fragmente din discursul oficialului:
Am discutat despre problemele structurale. Procesiul de industrializare și cifrele slabe din industrie reprezintă o deficiență structurală a economiei noastre.
Și, pentru a face o mică glumă legată de dezbaterea interesantă de la început, îndrăznesc să spun că și ea provine dintr-o problemă structurală.
Absența unei legi salariale corecte, fixarea incorectă a salariilor, conduce la slaba performanță a instituțiilor publice și aceasta a fost rezultatul modului în care am ales să implementăm politicile publice în ultimii ani, inclusiv în domeniul salarizării.
Când ai experți plătiți pentru a elabora politică în domeniul energiei cu salarii mai mici decât într-o primărie, ai probleme serioase. Această situație, repetată an de an, creează o migrație a forței de muncă.
Aici vreau să iau apărarea colegilor și să subliniez de ce a fost necesară reforma legii salariale și de ce a fost crucială pentru a crea o traseu necesar pentru refacerea administrației românești în acest context de ajustare fiscal-bugetară. Și aceasta trebuia să meargă în strânsă legătură cu ținta de deficit.
Revenind la subiectul dumneavoastră, pe care îl consider foarte important, deoarece nu este unul festiv, ci unul de maximă urgență, dat fiind momentul și impactul asupra economiei. Cifrele sunt, cred, cele pe care le-ați dezbătut.
Am analizat deficitul comercial la opt luni, care a depășit 22 de miliarde de euro, și doar în sectorul chimic și farmaceutic, într-un singur semestru, am observat o diferență de șapte miliarde de euro între importuri și exporturi.
În legătură cu motivul pentru care industrializarea este o problemă structurală a economiei noastre.
Jumătate din exportul românesc se bazează pe un singur pilon – mașini și echipamente de transport –, exact sectorul care astăzi plătește cel mai ridicat preț al energiei.
Cum finanțăm cei doi miliarde de euro asumați în strategia fiscală?
Din partea Ministerului Finanțelor, considerăm că datorăm, ca direcție, în ceea ce se reflectă și în programul de guvernare al acestui Guvern, trei lucruri: o fiscalitate care să nu pedepsească producția, capital pentru dumneavoastră, pentru investiții și pentru capacități noi de producție, și un drum credibil pe care, împreună cu colegii de la Ministerul Energiei, să-l livrăm vizavi de perspectiva unui cost mai competitiv al energiei.
Această consolidare bugetară la care România s-a angajat – și toate partidele din Parlament, cele din Guvern, cele din opoziție astăzi, cele care au făcut parte din fosta coaliție, s-au angajat – este extrem de importantă.
Ea este, într-un fel, condiția pentru ca această reindustrializare să se realizeze. De ce? Fără un deficit sub control, dobânzile ar sufoca orice plan de investiții, fie că este public, fie că este privat.
Deci, în felul acesta, avem o mare problemă dacă nu livrăm această consolidare, în perspectiva recredibilizării mediului investițional românesc.
Din perspectiva fiscalității, tocmai livrarea consolidării a condus la posibilitatea ca Guvernul să își respecte angajamentul de eliminare graduală, dar finală, a impozitului minim pe cifra de afaceri. Mulți dintre dumneavoastră – ne-am întâlnit în diferite formate – ne-ați spus că este un impozit pe pierdere, care a lovit exact companiile din industrie cu marje mici și cu cicluri lungi de investiții.
Cred că acesta este primul câștig din perspectiva fiscalității. Iar al doilea este că Guvernul a reușit să pună pe masă, să livreze și să susțină, în acest proces de consolidare fiscal-bugetară din acest an, pachetul de relansare economică.
Ordonanța 8 a venit cu posibilitatea de a cumula profitul reinvestit cu amortizarea accelerată în domeniul echipamentelor de producție.
Deci, practic, statul, în ciuda faptului că se consolidează, a reușit să ofere o cofinanțare temporară pe fluxul de numerar, ca să o numesc așa, pentru proiectele și deciziile investiționale din acest an.
Am oferit bonificația de 3% pentru cei care sunt buni platnici.
Și, suplimentar, ca să trec la punctul doi pe care vi l-am spus – fiscalitate, trec la capital –, am venit cu două scheme pentru sectorul industrial, pe cinci ani, de 10 miliarde de lei.
Deci două miliarde de euro, pe care le-am asumat în strategia fiscal-bugetară, finanțate exclusiv din bugetul de stat, de către Ministerul Finanțelor, gândite împreună cu Ministerul Economiei și Ministerul Energiei. Vorbim despre schema care este deschisă ca apel pentru capacitățile de producție și vorbim despre schema Deep Tech, care urmează să fie lansată și care, pentru prima dată, leagă cercetarea de producție.
Încercăm să legăm aceste lucruri în mod integrat, să livrăm proiecte care includ inclusiv componenta de cercetare și inovare și să încercăm să ajungem într-o poziție competitivă regională superioară.
Avem acea deductibilitate de până la 200% pentru activitățile de cercetare legate de investiții în microelectronică, biotehnologie, securitate cibernetică, toate domeniile care astăzi sunt de mare interes.
Suplimentar, am capitalizat Banca de Investiții și Dezvoltare fără influență asupra deficitului ESA, despre care se vorbește zilele acestea, folosind bani din împrumuturile ieftine aferente PNRR pentru a putea crea instrumente în următorii ani pentru dumneavoastră, mediul privat, care să ne sprijine în relansarea economică în acest proces de consolidare.
Referitor la energie, cu colegii din industria auto avem întâlniri trimestriale de când sunt eu în Ministerul Finanțelor și cred că, fără menajamente, unul dintre cele mai ridicate prețuri din Europa, coroborat cu lipsa de predictibilitate, a condus cumva la cifrele care, în context regional, decelerează. La noi, aceste două lucruri au amplificat situația din ultimii ani.
Și ceea ce noi, la Ministerul Finanțelor, nu ne putem angaja să facem este să putem subvenționa scheme generale. Asta este o promisiune care, dacă cineva ar face-o în contextul consolidării fiscal-bugetare, ar părea cumva hilară.
Dar cred că putem să promitem investiții și soluții structurale pentru capacități noi de producție. Și aici colegii de la Ministerul Energiei beneficiază de alocări semnificative pe Fondul pentru Modernizare, care au fost bugetate corespunzător. Am lucrat împreună cu dumnealor să finanțăm în acest an toate proiectele începute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Avem două centrale de cogenerare construite la Arad și Constanța pe fondurile din PNRR.
Sunt convins – nu cunosc în detaliu componenta –, dar ele își vor produce efectele și important este că ministerul are un pipeline de proiecte pe care să-l finanțeze împreună cu sectorul privat în următorii ani.