Femeile asigurate pe cont propriu au drept la indemnizația de risc maternal

De ce a fost necesară această modificare?

Decizia istorică adoptată marți de instanța supremă de jurisdicție constituțională a stabilit, prin unanimitate de voturi, că exclusivitatea rezervată salariatelor în materia concediului și a indemnizației pentru risc maternal constituie o formă de discriminare. Astfel, femeile care își asigură protecția socială pe cont propriu, prin contracte directe cu casele de sănătate, au fost recunoscute ca având același drept la aceste facilități.

Judecătorii au subliniat că diferențierea bazată pe statutul profesional este nejustificată și afectează direct dreptul fundamental la ocrotirea sănătății, precum și garanția unui nivel de trai decent pentru cetățeni.

Această hotărâre a intervenit în urma examinării criticilor formulate împotriva anumitor dispoziții din Ordonanța de urgență nr. 158/2005, care reglementează concediile și indemnizațiile din asigurările sociale de sănătate, dar și din Ordonanța de urgență nr. 96/2003, dedicată protecției maternității în mediul de muncă. Comunicatul oficial emis de Curte clarifică faptul că ignorarea categoriei de persoane definite la articolul 1, alineatul (2), din OUG 158/2005, a încălcat obligațiile statului derivând din Constituție.

În special, s-a constatat o nerespectare a principiului egalității în drepturi, stipulat în articolul 16, al dreptului la ocrotirea sănătății, menționat în articolul 34, și al dreptului la un nivel de trai decent, reglementat de articolul 47.

Categoria vizată de această noutate juridică cuprinde femeile care nu beneficiază de acoperire prin contracte de muncă, rapoarte de serviciu sau forme similare, dar care au încheiat un acord specific cu casa de asigurări de sănătate pentru obținerea concediilor și indemnizațiilor. Printre exemplele concrete se numără doamnele care practică activități independente și care achită contribuția legală bazată pe acest contract de asigurare.

Cine beneficiază acum de această protecție?

Curtea a argumentat că limitarea dreptului exclusiv la salariate a generat un tratament juridic discriminatoriu, deoarece nu există o justificare logică pentru a nega protecția în funcție de modul în care activitatea profesională este desfășurată.

Legislatorul anterior a recunoscut acest beneficiu doar angajatelor, iar judecătorii constituționali au concluzionat că această abordare a violat interdicția constituțională a discriminării.

Este esențial de înțeles distincția dintre concediul de risc maternal și cel de maternitate clasic.

Primul tip de concediu are ca scop principal salvagardarea sănătății femeilor aflate în sarcină, ale celor care au născut recent sau care se află în perioada de alăptare, precum și a fătului sau a nou-născutului, în situațiile în care natura muncii prezintă pericole specifice.

Ce este concediul de risc maternal?

Durata maximă a acestei pauze poate atinge 120 de zile, care pot fi utilizate fie continuu, fie fragmentat, respectând condițiile legale. Indemnizația aferentă este calculată la 75% din baza de calcul și, spre deosebire de alte drepturi, nu impune respectarea unei perioade minime de asigurare anterioară.

În argumentația sa, Curtea a precisat că această prestație financiară are rolul de a compensa veniturile pierdute temporar din cauza imposibilității de a lucra din motive de sănătate, fie a mamei, fie a copilului. Dispozițiile criticate sunt privite ca o măsură de protecție socială destinată prevenirii riscurilor generate de exercitarea profesiei în stări de vulnerabilitate fiziologică, cum ar fi gravidația, postpartum sau lactație.

Excluderea bazată strict pe forma de angajare a fost considerată o încălcare a drepturilor la sănătate și la standardul de viață.

De notat că, în anul 2023, legislația a fost amendată pentru a include explicit în beneficiari și persoanele asigurate prin contract, însă decizia actuală a Curții sancționează soluția legislativă anterioară care le excludea de la acest privilegiu.

Hotărârea pronunțată este definitivă și are caracter general obligatoriu pentru toate instanțele și instituțiile publice. Detaliile complete ale raționamentului juridic vor fi publicate ulterior în motivarea deciziei, care va apărea în Monitorul Oficial al României. Această clarificare juridică aduce liniște în rândul celor aproximativ milioane de femei care lucrează independent și care se temeau că nu pot accesa această formă crucială de sprijin medical și financiar în momentele de vulnerabilitate.