Exhumarea pentru filiație, permisă transfrontalier

Exhumarea transfrontalieră: o decizie surprinzătoare a CJUE!

Joi, 16 iulie 2026, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie importantă în cauza C-196/24 Aucrinde, stabilind că un stat membru nu poate refuza o cerere de exhumare venită de la o instanță dintr-un alt stat membru, chiar dacă legislația internă ar interzice o astfel de procedură.

Cazul a pornit de la o solicitare a unei instanțe italiene către o instanță franceză. Pentru a stabili filiația, instanța italiană a cerut exhumarea cadavrului presupusului tată și prelevarea de ADN, în baza Regulamentului privind colectarea transfrontalieră a probelor. Însă, legislația franceză interzice identificarea genetică post-mortem în procedurile de stabilire a filiației, cu excepția situațiilor în care persoana în cauză și-a dat acordul în timpul vieții.

CJUE: Poate fi refuzată o cerere de exhumare transfrontalieră?!

CJUE a subliniat că motivele de refuz al unei cereri de probe sunt enumerate strict în regulament și trebuie interpretate la fel.

Prin urmare, o instanță solicitată nu se poate prevala de o normă de drept material, chiar dacă aceasta derivă din principii fundamentale ale ordinii sale juridice interne, pentru a refuza executarea unei cereri de probe.

Curtea a clarificat că este responsabilitatea exclusivă a instanței solicitante (în acest caz, cea italiană) să evalueze riscurile legate de respectarea drepturilor fundamentale. CJUE nu poate, în această etapă, să examineze aspecte legate de drepturile fundamentale ale Uniunii Europene în contextul cauzei. Astfel, instanța franceză nu are dreptul să verifice dacă instanța italiană a respectat drepturile fundamentale garantate de Cartă, pentru a deroga de la principiul recunoașterii reciproce și a refuza cererea de probe.