Este așteptat verdictul în cazul Roșia Montană, în care compania Gabriel Resources ar trebui să plătească României 10
În contextul proprietății, ANAF a executat un sechestru asupra pachetului de acțiuni al Gabriel Resources în anul 2024
Decizia finală în disputa Roșia Montană este iminentă, urmând să clarifice obligațiile financiare ale companiei Gabriel Resources față de statul român, estimată la aproximativ 10 milioane de euro, conform estimărilor relevante.
Procedura administrativă prin care compania canadiană Gabriel Resources încerca să anuleze hotărârea internațională în favoarea României în cazul proiectului Roșia Montană a fost încheiată oficial. Comitetul ICSID din Washington va emite hotărârea până la data de 13 noiembrie 2026. Acest demers judiciar se referă în mod specific la obligația companiei de a achita statului român sume de arbitraj în jur de 10 milioane de dolari.
Comitetul Ad-Hoc al Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile, situat lângă Banca Mondială (ICSID) din Washington, a formalizat închiderea procesului. Acest proces implica solicitarea depusă de Gabriel Resources, entitatea listată la Bursa din Toronto și deținătoare majoritară, cu aproape 81% din capitalul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer românesc omonim, pentru anularea hotărârii ICSID din martie 2024.
În cadrul arbitrajului inițial, Gabriel Resources pretindea ca România să-i plătească despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari, invocând o blocare nelegală și abuzivă a inițiativei. Această informație provine din sursa Profit. ro.
Gabriel Resources a comunicat că părțile au fost notificate că Comitetul estimează pronunțarea deciziei privind cererea de anulare până la încheierea săptămânii care se termină vineri, 13 noiembrie 2026.
În contextul proprietății, ANAF a executat un sechestru asupra pachetului de acțiuni al Gabriel Resources în anul 2024. Restul acțiunilor RMGC, reprezentând o cotă de 19,31% din capitalul total, este deținut de Minvest Roșia Montană, societatea românească de stat sub controlul Ministerului Economiei. Pe planul jurisdicțional românesc, persistă diverse litigii inițiate atât de Gabriel Resources, cât și de RMGC. Aceste acțiuni judiciare vizează atacarea unor acte legate de procesul de sechestru și de executarea acestuia. De asemenea, RMGC a pierdut licența de concesiune pentru explorarea perimetrului auro-argintifer Roșia Montană, emisă inițial în 1999 și ulterior extinsă în 2019.
Conform datelor prezentate de G4 Media, motivul principal al cererii de anulare a deciziei Tribunalului ICSID din 2024 era acuzația că unul dintre cei doi arbitri care au decis în favoarea statului român ar fi primit finanțare de la un ONG activ în opoziție cu Roșia Montană. Mai mult, același arbitru, împreună cu președintele Tribunalului, ar fi primit remunerații de la o entitate sponsorizată de avocații români.
Hotărârea ICSID anterioară stabilise că statul român nu a exercitat abuzul de putere în scopul de a beneficia de capitalul și eforturile investitorilor Gabriel Resources în cadrul proiectului minier aurifer Roșia Montană. De asemenea, documentul constata că nu există nicio dovadă care să susțină că instituțiile statului român au acționat în mod coordonat pentru a bloca deliberat proiectul.
Documentul ICSID include o recunoaștere a faptului că petiționarii au efectuat investiții semnificative în proiect
Afirmația Gabriel Resources, care susținea că a descoperit în 2015, la momentul depunerii plângerii la ICSID, că decizia politică de respingere a proiectului data de 2013, este considerată lipsită de credibilitate.
Documentul ICSID include o recunoaștere a faptului că petiționarii au efectuat investiții semnificative în proiect, care, din păcate, nu au reușit să se materializeze. Totuși, se subliniază că această situație nu s-a materializat nici pentru Guvern, care era partener în cadrul joint-venture. Prin urmare, nu se poate califica cazul ca unul în care un stat ar fi profitat de eforturile și capitalul investitorilor privați prin abuzul puterii suverane, nu și în detrimentul acestora.
De asemenea, nu este vorba despre o intervenție statală pentru transferarea unui proiect profitabil de la un investitor privat la altul, mai favorizat.
În schimb, provocările de natură ecologică, socială, culturală și economică întâmpinate de un proiect minier de asemenea anvergură s-au dovedit insurmontabile, iar vina nu poate fi atribuită corect nici unei părți, nici unei cauze specifice.
Analizând cele mai recente date publice disponibile, la nivelul lunii septembrie 2026, proprietarii principali ai Gabriel Resources includ administratorii americani de fonduri de hedging, Electrum Global Holdings LP (cu o participare de 20,96%) și Paulson & Co. Inc. (cu 20,66%). Alți acționari semnificativi sunt Swiss Capital SA, societatea românească de investiții financiare (18,13%), și vehiculul investițional Conatus Asset Management Services, înregistrat în Insulele Cayman (13,125%).
Această complexă dispută ilustrează intersecția dintre investițiile străine, suveranitatea națională și provocările de mediu, având în vedere că licența inițială a fost emisă în 1999 și prelungită ulterior în 2019, un fapt care rămâne central în contextul legal. Situația legală continuă să evolueze, în timp ce așteptarea pentru verdictul ICSID se apropie de termenul stabilit de 13 noiembrie 2026, consolidând importanța deciziei pentru viitorul Roșiei Montană.
Procesele în instanțele românești rămân active, examinând aspecte legate de sechestru, în timp ce cadrul legal internațional se pregătește pentru pronunțarea finală. Această etapă finală impune clarificarea responsabilităților financiare, în special cele legate de suma de aproximativ 10 milioane de euro menționată în contextul obligațiilor de arbitraj.