Acte și Drepturi
Drepturi

Două legi noi pentru a opri violența în familie

Cosmin Tănase 31.10.2026

Ce prevede noua legislație?

România își consolidează cadrul legal împotriva violenței domestice prin două proiecte de lege. Inițiate de Alina Gorghiu, fostă ministru al Justiției, aceste demersuri vizează atât protecția imediată, cât și controlul pe termen lung al agresorilor.

Proiectele se concentrează pe automatizarea punerii pe picior a brățarilor electronice concomitant cu emiterea ordinului de protecție, precum și pe înființarea unui registru național al agresorilor. Aceste măsuri sunt parte a unui efort mai larg de a preveni și sancționa abuzurile domestice.

La conferința „Vocea mea contează”, organizată de Asociația pentru Promovarea Culturii și Educației Vâlcea împreună cu Asociația Diversitate, Gorghiu a discutat și despre legea privind femicidul, adoptată de Parlament în aprilie. Ea a subliniat că femicidul nu e încă o infracțiune cu acest nume specific în codul penal, ci e definit ca uciderea unei femei motivați de ură, dorință de dominație sau control.

Femicidul: o infracțiune nouă?

Deși s-au introdus circumstanțe agravante în legislația penală, această reglementare subliniază gravitatea extremă a violenței îndreptate împotriva femeilor.

O schimbare esențială constă în continuarea anchetei penale chiar și când victima retrage plângerea.

De ce continuă ancheta după retragerea plângerei?

Scopul e să se reducă presiunea asupra femeilor din partea agresorilor și familiilor acestora, asigurând că procesul judiciar nu se oprește la voința victimei, care adesea e manipulată să se retragă.

Sistemul de brățări electronice a fost implementat la nivel național de anul trecut. Gorghiu a menționat că niciuna dintre femeile monitorizate a suferit o sfârșire tragică, ceea ce indică eficacitatea măsurii.

Totuși, există un decalaj între înțelegerea mecanismului și acceptarea sa practică.

Cât de eficientă e monitorizarea electronică?

De aceea, un nou proiect de lege propune ca brățara electronică să fie atribuită automat la emiterea ordinului de protecție, păstrând dreptul femeii de a o refuza.

Se așteaptă ca această automatizare să reducă diferența dintre numărul ordinurilor de protecție și cel al brățarilor, salvând mai multe vieți.

Al doilea proiect se concentrează pe crearea unui registru al agresorilor, inspirat din modelul registrului agresorilor sexuali.

Cum funcționează registrul agresorilor?

Acest registru va permite femeilor să verifice dacă un partener potențial are un istoric de violență.

Gorghiu a ilustrat utilitatea sa cu un exemplu: dacă o femeie e prudentă și se întreabă despre trecutul unui partener cu care intenționează să se căsătorească, ea poate consulta Poliția Română prin acest registru pentru a descoperi dacă au existat probleme anterioare.

Cine a participat la conferință?

Evenimentul de la Râmnicu Vâlcea a reunit, pe lângă Alina Gorghiu, și alte personalități ale domeniului. Printre participanți s-au aflat Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog din cadrul BCCO București, și activista Alina Ursu.

Prezența unor victime din Vâlcea a adăugat o dimensiune umană deosebită; prin curajul lor de a împărtăși povestile lor publice, ele au dorit să încurajeze alte femei să nu mai tolereze taceria și să solicite ajutorul necesar.

Această abordare combină strictitatea legislativă cu sprijinul comunitar, vizând o schimbare structurală în modul în care România gestionează violența domestică.