Directoratul Național de Securitate Cibernetică a suferit un atac informatic masiv

Cei care veghează securitatea cibernetică au fost și ei hackerizați!

Instituția responsabilă cu garda digitală a României a devenit, la rândul ei, obiectivul unor acțiuni cibernetice agresive.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică, entitatea statală însărcinată cu monitorizarea și contracararea amenințărilor din mediul virtual, a înregistrat recent o incursiune neautorizată. Evenimentul, semnalat pe 9 septembrie 2026, a surprins publicul prin paradoxul situației: cei care vigilează pentru alții au fost, la rândul lor, vizitați de hackeri. Deși Nucleul problemei a reprezentat-o un atac distribuit de tip DDoS (Distributed Denial of Service), care a vizat paginile web ale directoratului.

Mecanismul funcționează prin suprasolicitarea serverului cu un volum imens de cereri simultane, generând o stare de aglomerație care împiedică procesarea normală a traficului legitim.

Anca Isac, expertă în comunicare din cadrul DNSC, a explicat dinamica tehnică a fenomenului.

Conform declarațiilor sale, infrastructura informativă este supusă unui bombardament intens de date.

Capacitatea de calcul a serverului devine insuficientă pentru a gestiona fluxul masiv, ceea ce duce la încetinirea accesului pentru utilizatorii corecti sau la blocarea completă a interfeței. Specialistul a subliniat, de asemenea, o tendință observabilă: de la declanșarea conflictului din Ucraina, astfel de asalturi asupra instituțiilor publice și companiilor private au cunoscut o creștere constantă în frecvență.

Deși blocajul site-ului pare a fi o problemă minoră, rezolvată în câteva minute, specialiștii avertizează că spatele acestui ecran poate ascunde obiective mult mai ambițioase. Când atacatorii reușesc să ocolească barierele de protecție inițiale, ei își îndreaptă atenția spre sistemele informatice centrale. Aici, riscul de a perturba serviciile critice sau de a extrage date sensibile ale clienților crește exponențial. În acest context, integrarea inteligenței artificiei în arsenalul cibercriminalilor a schimbat paradigma. Ionuț Ariton, specialist în infrastructura IT, a punctat avantajele oferite de tehnologia nouă. El susține că AI-ul accelerează dezvoltarea strategiilor de atac și facilitează identificarea rapidă a vulnerabilităților din platformele țintă.

Mai mult, datorită mandatului extins al DNSC, instituția deține informații critice despre lacunele de securitate ale altor entități sau chiar credențiale de acces la sistemele lor.

Pierderea acestor date ar putea avea consecințe în lanț, afectând securitatea întregii administrații.

Statistica recentă a Directoratului Național de Securitate Cibernetică relevă o presiune constantă asupra spațiului cibernetic românesc.

Monitorizările efectuate indică faptul că, de la începutul anului curent până la finalul lunii iulie, au fost înregistrate 19.523 de incidente. Această cifră se traduce printr-o medie de aproximativ 92 de evenimente raportate zilnic.

Portofoliul incidentelor este diversificat, cuprinzând o gamă largă de amenințări, de la schemele clasice de fraudă online și înșelătorii prin apeluri telefonice, până la asalturi sofisticate asupra rețelelor critice de infrastructură.

Cui îi vine rândul să fie spart când apărătoarea digitală e atacată?

Pentru a facilita comunicarea cu autoritățile, cetățenii și companiile pot semala orice anomalie sau incident suspect către DNSC.

Canalul oficial de raportare include apelul telefonic la numărul 1911 sau completarea unui formular dedicat, disponibil pe pagina web a instituției.

Această procedură este esențială pentru colectarea datelor necesare analizei și pentru consolidarea apărării colective.

În paralel cu noutatea privind atacul cibernetic, știrile zilei au adus și alte evenimente remarcabile.

În domeniul transporturilor, datele recente arată că românilor le este necesar un traseu mediu de doar 17 kilometri pentru a ajunge la locul de muncă, însă timpul pierdut în trafic se apropie de o oră.

Pe plan cultural, artistul Asaf Avidan, celebru cantautor, a obținut cetățenia română, alături de frații săi.

În Târgu Mureș, administratorul unei agenții imobiliare a fost reținut de poliție după ce zeci de clienți au sesizat probleme grave în tranzacții.

Evenimente dramatice au marcat și zona nordică a țării.

La Florești, un incendiu devastator a afectat un bloc de locuințe, distrugând complet patru apartamente și o porțiune din acoperiș. În Turcia, o alertă a fost declanșată pentru sute de cetățeni români care se aflau în zona incendiilor forestiere, fiind prinși între foc și flăcări. În Deva, o femeie a suferat o mușcătură de câine în interiorul blocului, animalul scăpând dintr-un apartament vecin.

Pe drumul național E85, din județul Iași, un accident mortal a costat viața unui șofer care ar fi intrat în coliziune cu un autoturism.

În Argeș, o femeie în vârstă de 90 de ani a fost victima unei escrocherii, cedând suma de 41.000 de euro unui înșelător care i-a promis servicii speciale. În politică, Victor Ponta a refuzat să dezvăluie identitatea persoanelor influente cu care a discutat în timpul petrecut în Mykonos. Un fenomen meteorologic neobișnuit a fost observat în România, unde copacii au început să ardă pe interior, fără oprire. În lumea sportului, rușii au ironizat revista France Football după nominalizările pentru Balonul de Aur, considerându-le că „s-au făcut de râs în fața întregii lumi”.

Aceste evenimente diverse, alături de incidentul cibernetic major, conturează tabloul complex al actualității românești și internaționale. Securitatea digitală rămâne o prioritate absolută, având în vedere că instituțiile de stat, chiar și cele dedicate apărării cibernetice, nu sunt imune la atacuri. Combinația dintre volumul mare de incidente zilnice și capacitatea crescândă a hackerilor, susținută de inteligența artificială, impune o vigilanță permanentă atât la nivel individual, cât și instituțional.