Dezincriminarea consumului de droguri: între reformă și controverse – argumentele pro și contra în proiectul depus

Date și statistici care susțin proiectul

Contextul legislativ și inițiatorii proiectului

În data de 07 octombrie 2026, la Camera Senatului, a fost depus un proiect de lege ce vizează o transformare profundă a normelor privind consumul de droguri în România. Proiectul, semnat de Victoria Stoiciu (foi partidele PSD), Cristian Ghinea (USR) și Cătălin‑Daniel Fenechiu (PNL), propune să ridice dezincriminarea consumului personal de substanțe și să clarifice diferența dintre utilizatori și traficanți.

În esență, deținerea de droguri pentru consum propriu ar fi supusă contravențiilor, nu penalelor, iar sancțiunile ar include amenzi și alte măsuri administrative.

Argumentele în favoarea schimbării

Criminologul Vlad Zaha, absolvent al Oxford și astăzi un susținător vocal al reducerii efectelor negative ale consumului de droguri, consideră acest proiect drept cel mai cuprinzător efort de modificare a legislației drogurilor din istoria democratică a României. Într-o analiză publicată în „Adevărul”, el afirma că sistemul actual necesită o revizuire profundă. Potrivit lui Zaha, pedepsele penale nu descurajează consumul, ci îl împing în subteran, când este dificil de monitorizat și de tratat.

În plus, el subliniază că dezincriminarea nu înseamnă legalizare sau vânzare liberă, ci doar eliminarea pedeapselor penale și păstrarea sancțiunilor contravenționale, cum ar fi amenzi și confiscarea substanțelor.

Un alt argument major adus de inițiatori este că România nu a ajuns încă la nivelul de suferință observat în alte state care au trecut la dezincriminare, dar acest lucru nu scută de riscuri. Zaha menționează că în multe națiuni, deciziile de schimbare au fost luate doar după ce numărul victimelor era deja alarmant. În contrast, în România, există încă o perioadă de prevenție, iar adoptarea unui nou model ar putea evita tragediile viitoare.

Date și statistici care susțin proiectul

Un exemplu citat de Zaha este Portugalia, care, în 2001, a abandonat criminalizarea consumului de droguri

Proiectul se bazează pe informații publicate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției. În prezent, poliția românească alocă resurse semnificative pentru închideri de ordinul unui gram, iar DIICOT are în vedere zeci de mii de cazuri pe an. În același timp, se estimează că în România intră zeci de tone de substanțe per annum, iar majoritatea traficanților rămân neidentificați. În plus, statisticile arată o creștere semnificativă a supradozelor, cu aproximativ 50% peste o perioadă de câțiva ani, și un număr în continuă creștere de internări în unitățile de primiri urgență.

Victoria Stoiciu, co‑autor al proiectului, avertizează că consecințele consumului de droguri devin tot mai grave: „Internările în spitaluri sunt de ordinul miilor și vor continua să crească” dacă nu intervenim. Aceasta este o poziție comună și cu Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, care trimite anual scrisori cerând desincriminarea consumului propriu.

Susținere internațională și modele de succes

Zaha menționează că propunerile din proiectul de lege sunt în concordanță cu politicile Organizației Mondiale a Sănătății și ale Națiunilor Unite privind drepturile omului. De asemenea, el evidențiază că aproximativ 50 de țări au adoptat modele similare cu rezultate pozitive și că România ar putea beneficia de o adaptare a acestor practici la realitățile locale.

Un exemplu citat de Zaha este Portugalia, care, în 2001, a abandonat criminalizarea consumului de droguri. În urma acestei schimbări, s-au înregistrat scăderi semnificative ale supradozelor și a infecțiilor cu virusul HCV. Deși Portugală este la mii de kilometri de România, Zaha consideră că indicatorii economici, educaționali și sociali sunt comparabili și că rezultatele obținute pot servi drept referință pentru reformă.

Nu toate opiniile sunt în concordanță cu inițiativa. Unii critici consideră că dezincriminarea ar putea crea un mesaj incorect și ar putea încuraja consumul. De asemenea, există temeri legate de posibila creștere a traficului și de lipsa unor mecanisme clare de control și de reducere a efectelor negative. Mai mult, unele grupuri susțin că, fără o reformă structurală a sistemului de justiție și a rețelei de sănătate, schimbarea legală ar fi neînțeleasă și subutilizată.

Perspective viitoare și concluzie

Proiectul de legătură în Senat reprezintă o încercare de a alinia România la tendințele europene privind abordarea consumului de droguri. În timp ce susținătorii subliniază beneficiile potențiale ale unui sistem mai uman și mai eficient, opozanții avertizează asupra riscurilor de necontrolare. În orice caz, inițiativa a deschis un dialog național și a atras atenția asupra problemei dezincriminării și a necesității unor politici integrate, care să includă educație, prevenție și tratament.

În final, România se află la o bifurcație: să continue pe drumul actual, cu sancțiuni penale și penalizare a consumului, sau să se îndrepte spre un model de dezincriminare, inspirat de exemplele internaționale, dar adaptat la realitățile și provocările naționale. Decizia finală va fi una crucială pentru viitorul sistemului de justiție și pentru sănătatea publică a poporului român.