Curtea de Conturi și Autoritatea de Audit rămân fără conducere după expirarea mandatelor din 14 octombrie

Ce spune Constituția și Legea?

Blocarea administrației financiare naționale: Consecințele expirării mandatelor la Curtea de Conturi și la Autoritatea de Audit

Situația juridică și instituțională a Curții de Conturi și a Autorității de Audit s-a complicat semnificativ în data de 14 octombrie, moment în care au încetat funcțiile exercitate de mai mulți consilieri de conturi. Această dată a marcat sfârșitul mandatului de nouă ani pentru șeful Curții de Conturi, un consilier de conturi specific, precum și pentru președintele și unul dintre vicepreședinții Autorității de Audit.

Astfel, ambele instituții s-au aflat, începând cu ziua următoare, într-o stare de vacanță la conducere, generând incertitudini privind continuitatea activității lor administrative și decizionale.

Analiza detaliată a situației a fost realizată de Marius Vasiliu, fost secretar de stat din partea USR la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care a semnalat public că, de astăzi, structurile de vârf ale acestor organisme de control nu mai au o conducere validă. Motivul principal constă în faptul că Legislativul a neglijat termenele limită pentru reîmprospătarea echipei de conducere.

Trei dintre oficialii afectați direct sunt Mihai Busuioc, care ocupa poziția de președinte al Curții de Conturi, Dan Lucian Vlădescu, șeful Autorității de Audit, și Florin Tunaru, vicepreședinte al aceleiași autorități.

Toți aceștia au fost desemnați inițial prin Hotărârea Parlamentului nr. 78, emisă pe 15 octombrie 2017. În același act legislativ, a fost numit și Aurel Dumitru, în calitatea sa de consilier de conturi.

Conform textului Constituției României și al Legii nr. 94/1992, care reglementează organizarea și funcționarea Curții de Conturi (inclusiv modificările ulterioare), termenul de mandat pentru consilierii de conturi este fixat la nouă ani, perioadă care nu admite prelungiri sau reînnoiri. Fiecare dintre funcțiile de președinte sau vicepreședinte al Curții, precum și șefia Autorității de Audit, sunt ocupate de persoane care au statutul de consilieri de conturi, selectați direct de Parlament.

Până la data de 14 octombrie, rolul de președinte interimar al Curții de Conturi a fost asumat de Mihaela Călugăreanu.

Aceasta a fost desemnată de Parlament în luna iulie a anului 2025 pentru a gestiona instituția până la numirea unui nou șef permanent, o măsură luată în urma transferării lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Cu toate acestea, conform articolului 46, alineatul (6) din Legea 94/1992, această perioadă interimară nu putea depăși durata mandatului inițial de președinte, care s-a încheiat tocmai în ziua menționată.

Vine și o altă expirare majoră!

În prezent, claritatea privind modul de continuare a activității Curții de Conturi este redusă. Se pare că funcționarea poate persista parțial la nivelul departamentelor individuale, deoarece atribuțiile acestora sunt stabilite prin hotărâri ale plenului.

Prin urmare, se poate deduce că orice modificare a acestor atribuții necesită o nouă hotărâre a plenului. Totuși, existența unei activități continue nu garantează capacitatea de a adopta hotărâri în cadrul ședințelor plenare.

Legislația actuală prevede ca înlocuirea președintelui de către un vicepreședinte – persoana care stabilește ordinea de zi și prezidează ședințele – să fie posibilă doar în cazuri de lipsă temporară a șefului, nu însă și în situația în care funcția este complet vacantă.

La nivelul Autorității de Audit, perspectiva este și mai defavorabilă. Conform legislației aplicabile, atribuțiile vicepreședinților sunt delegate exclusiv de președintele instituției. Structura de conducere include un președinte și doi vicepreședinți, toți trei fiind consilieri de conturi numiți prin hotărâre parlamentară. Deoarece mandatul lui Dan Lucian Vlădescu s-a încheiat în data de 14 octombrie, vicepreședintele rămas, Camelia Pricopie, s-a aflat într-o poziție în care nu a mai avut nicio atribuție delegată, rămânând fără un mandat operațional clar.

Problema nu se oprește aici, deoarece calendarul prevede o altă expirare majoră în aproximativ trei săptămâni, pe 6 noiembrie. În această zi, se termină mandatele a încă doi consilieri ai Curții de Conturi: Mihaela Călugăreanu, care fusese numită în 2022 pentru a completa restul mandatului lui Vasile Gherasim, decedat anterior, și Aurel Dumitru.

Este improbabil ca omisiunea de a numi un nou președinte al Curții de Conturi, un nou președinte al Autorității de Audit, plus un vicepreședinte suplimentar la autoritate și un consilier de conturi, să fi fost pur întâmplătoare. Toate aceste numiri trebuiau finalizate până la termenul limită de 14 octombrie.

Este posibil ca autoritățile competente să fi efectuat un calcul eronat de oportunitate politică sau administrativă, considerând că ar fi mai eficient să numească toți șase oficialii simultan, odată cu expirarea mandatelor celorlalți doi consilieri pe 6 noiembrie.

Raționamentul ar fi putut fi evitarea a două proceduri distincte sau a două pachete de negociere separate. Cu toate acestea, cei responsabili s-au concentrat exclusiv asupra aspectelor de calendar, ignorând celelalte prevederi legale. Această abordare a condus, în consecință, la blocajul activității Curții de Conturi, cu excepțiile menționate, și la paralizia funcțională a Autorității de Audit.

Documentele relevante pentru înțelegerea acestei spețe includ prevederile constituționale și legale specifice. Printre acestea se numără Articolul 139, alineatul (4) din Constituția României, care stabilește principiile fundamentale de funcționare a organelor de control financiar.