Curtea Constituțională analizează conflictul Programului SAFE și restanțele salariale ale magistraților

Cine a inițiat cauza? Sorin Grindeanu!

În sesiunea de marți, 7 octombrie 2026, Curtea Constituțională a României a abordat două provocări juridice majore, care pot redefini echilibrul puterilor în stat. Pe masa instanței au fost două dosare distincte, fiecare cu potencialul de a schimba raporturile dintre instituțiile publice.

Primul dosar examinează tensiunile dintre Legislativ și Executiv în contextul Programului SAFE. Al doilea se concentrează pe disputa financiară dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, generată de salarii neplătite magistraților. Deși ambele teme au fost discutate și în ședința anterioară de miercuri, judecătorii au decis să amâne pronunțul final, reprogramând dezbaterea pentru data de azi.

Cauza a fost inițiată de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care contestează legalitatea Ordonanței de Urgență nr. 38/2026. El argumentează că Guvernul a încălcat Constituția prin adoptarea acestei măsuri, mai exact în momentul în care Parlamentul i-a retrăgus încrederea printr-o moțiune de cenzură. Conform lui Grindeanu, după această votare, Executivul nu mai avea dreptul de a legisla prin ordonanțe de urgență. Mai mult, ordonanța a regulat aspecte care erau deja în debat parlamentar, ceea ce a dus la o substituire nejustificată a rolului Parlamentului, considerat autoritatea supreme legiuitoare.

Dosarul prezintă detalii cronologice clare: în dimineața 5 mai, ziua votului moțiunii de cenzură, Guvernul a extins semnificativ conținutul ordonanței, adăugând 12 articole noi. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 mai, aceeași zi în care Legislativul a retractat formal încrederea.

Ce vizează al doilea dosar? Restanțele magistraților!

Curtea Constituțională trebuie să décide dacă această secvență a fost constitucională și, dacă nu, ce măsuri sunt necesare pentru restabilirea ordinei.

Cel de-al doilea dosar, de o complexitate financiară deosebită, vizează restanțele salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Sesizarea a fost depusă de prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, după o decizie judecătorească care a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să furnizeze fondurile pentru plată.

Disputa se centrează pe interpretarea competențelor: Guvernul consideră că Înalta Curte a depășit atribuțiile prin a-i impune alocarea anumitor sume din buget.

Bolojan reamintește că stabilirea cadrului bugetar, rectificările și distribuirea resurselor aparțin exclusiv Guvernului și Parlamentului, iar instanțele judecătorești trebuie doar să aplice legile, nu să dicteze cum se aloca banii.

Impactul financial este amplificat de penalitățile de întârziere: 1% pe zi pentru fiecare zi de întârziere. Premierul interimar a calculat că această sancțiune echivalează cu circa 48 de milioane de lei zilnic. La această sumă se adaugă alte datorii salariale din parchete, evaluate la circa 3 miliarde de lei, transformând problema într-o cu ecouri economice semnificative pentru bugetul de stat.