Acte și Drepturi
Anaf

Cum se calculează impozitul pe dividende și ce declarații fiscale trebuie depuse de societate

Daniela Marinescu 30.10.2026

Ce prevede art. 97 alin. 7 și art. 132 alin. 1 din Codul fiscal?

Calculul impozitului pe dividende și obligațiile declarative ale entității distribuitoare

În tematica fiscală românească, modul în care se determină și se achită taxa asupra profitului distribuit acționarilor sau asociaților este reglementat printr-o serie de dispoziții din Codul fiscal. Conform articolului 43, alineatele 1 și 2, articolului 97, alineatul 7, precum și articolului 224, alineatele 1, 4 și 5, sarcina de a efectua calculul, de a reține suma datorată, de a o declara și de a o vira la bugetul de stat revine exclusiv societății care efectuează plata.

Mecanismul funcționează prin reținerea la sursă: entitatea plătește beneficiarului doar suma netă, adică valoarea brută a dividendului minus impozitul, în timp ce taxa reținută este virată statului.

În ceea ce privește nivelul cotei aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2026, modificările aduse prin Legea nr. 141/2025, mai exact prin articolul II, punctele 1 și 5, coroborate cu dispozițiile tranzitorii din articolul VII, alineatul 1, literele a) și c), stabilesc o cotă de 16%. Această rată se aplică tuturor dividendelor distribuite din data menționată, indiferent dacă profitul din care provin a fost realizat în exerciții financiare anterioare. Pentru entitățile străine beneficiare, sunt aplicabile și prevederile din articolul II, punctul 41, și articolul VII, alineatul 1, litera h) din aceeași lege.

Pentru dividende distribuite în anul 2025, se menține cota de 10%, chiar dacă plata efectivă intervine în anul 2026.

Acest principiu se aplică și în cazul dividendelor bazate pe situații financiare interimare, întocmite în cursul anului 2025, pentru care, conform articolului VII, alineatul 2 din Legea nr. 141/2025, impozitul nu se recalulează după regularizarea pe baza situațiilor financiare anuale.

Când beneficiarul este o persoană fizică rezidentă, articolul 97, alineatul 7 din Codul fiscal precizează că taxa se calculează aplicând cota legală pe valoarea brută a dividendului și se reține la sursă de către entitatea care efectuează plata. Această reținere are caracter final.

Procedura prevede că impozitul se reține în momentul efectivei plăți și se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc plata.

Societatea achită beneficiarului suma netă, rezultată după deducerea impozitului.

În conformitate cu articolul 97, alineatul 7 și articolul 132, alineatul 1 din Codul fiscal, impozitul reținut trebuie declarat și achitat la termenul stabilit.

Declararea se realizează prin formularul 100, denumit „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, aprobat prin Ordinul ANAF nr. 587/2016, astfel cum a fost modificat prin Ordinul ANAF nr. 57/2026.

Ca exemplu concret, dacă dividende sunt plătite în luna octombrie 2026, impozitul aferent trebuie declarat prin formularul menționat și achitat la stat până la data de 25 noiembrie 2026.

În cazul plăților efectuate în mai multe tranșe, taxa se calculează și se reține pentru fiecare sumă brută, respectând termenul corespunzător fiecărei plăți individuale.

Cum se tratează fiscal dividendele neplătite unei entități române?

Există o situație distinctă pentru dividendele care au fost aprobate la distribuire, dar nu au fost încă plătite până la sfârșitul anului.

În acest scenariu, conform articolului 97, alineatul 7 din Codul fiscal, impozitul aferent trebuie declarat și achitat până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, chiar dacă beneficiarul nu a încasat încă banii.

Dacă au existat plăți parțiale în cursul anului, obligația de a declara și a plăti până la 25 ianuarie vizează doar impozitul aferent sumelor rămase neachitate la finalul perioadei.

Pe lângă formularul 100, pentru dividendele destinate persoanelor fizice rezidente, entitatea are obligația de a depune și formularul 205, intitulat „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit”, conform articolului 132, alineatul 2 din Codul fiscal și Ordinelor ANAF nr. 179/2022 și 102/2025. Această declarație se depune anual, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului următor celui de raportare. Documentul include date individualizate pentru fiecare beneficiar: dividendele distribuite, cele efectiv plătite, baza de calcul a impozitului și suma reținută. Conform instrucțiunilor de completare a capitolului V din formularul 205, impozitul aferent distribuirii se include în declarația anului respectiv.

Pentru dividendele aprobate la distribuire, dar neplătite până la sfârșitul anului, impozitul se declară și se achită până la data de 25 ianuarie a anului următor, sau la termenul corespunzător anului fiscal modificat, după caz.

Totuși, conform articolului 43, alineatul 4 din Codul fiscal, impozitul nu se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiții legale: deținerea unei participări de minimum 10% din titlurile de participare ale societății plătitoare, pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un an împlinit până la data plății dividendelor, iar ambele entități îndeplinesc condițiile privind forma juridică și regimul de impozitare prevăzute la articolul 43, alineatul 4, literele a) și b).

Când beneficiarii sunt persoane fizice sau juridice nerezidente, sunt aplicabile prevederile articolului 223, alineatul 1, litera a) și articolului 224, alineatul 5 din Codul fiscal. Impozitul se calculează și se reține în momentul plății venitului, se declară și se plătește la termenul corespunzător plății. Pentru dividendele distribuite, dar neplătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care a fost aprobată distribuirea, impozitul se declară și se achită până la 25 ianuarie a anului următor, după caz.

Impozitul nu se calculează, nu se reține și nu se plătește pentru dividendele distribuite și neachitate dacă, în ultima zi a anului calendaristic sau a anului fiscal modificat, după caz, entitatea străină beneficiară îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 229, alineatul 1, literele c) sau c^1) din Codul fiscal. Cota standard de impozitare este de 16%, cu posibilitatea aplicării unei cote reduse sau a unei scutiri, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de convenția pentru evitarea dublei impuneri aplicabilă, după caz.

Pentru aplicarea prevederilor convenției, beneficiarul trebuie să prezinte certificatul care atestă rezidența fiscală, în condițiile articolului 230, alineatele 1 și 2 din Codul fiscal.

Impozitul datorat se declară lunar prin formularul 100, iar societatea depune și formularul 207, „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă/impotul suportat de plătitorul de venit/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți”, conform articolului 231, alineatul 1 din Codul fiscal și Ordinul ANAF nr. 179/2022. Formularul 207 se depune până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului următor celui de raportare, și include veniturile scutite de impozit, în condițiile reglementărilor aplicabile.

Conform instrucțiunilor de completare a formularului 207, se include în declarația aferentă anului respectiv.

Reținerea impozitului pe dividende se efectuează de către societatea plătitoare, la momentul plății, prin calcularea impozitului asupra valorii brute și deducerea acestuia din suma cuvenită beneficiarului. Declararea se face de aceeași entitate, prin formularul 100, cu termen până la care impozitul trebuie achitat la bugetul de stat, care este cel mai adesea data de 25 a lunii următoare plății, sau 25 ianuarie a anului următor în cazul dividendelor neachitate.

Suplimentar, societatea depune anual Declarația informativă 205 pentru beneficiarii persoane fizice rezidente sau Declarația informativă 207 pentru beneficiarii nerezidenți, după caz.