Cum poate România să depășească blocajele din infrastructură și achiziții publice
Identificarea golului de piață și modelul boutique
Dezvoltarea rețelei de transport și a altor facilități publice a accelerat în ultima perioadă, însă odată cu creșterea volumului de proiecte au apărut și mai multe obstacole în calea firmelor care participă la aceste inițiative. Procesele de licitare sunt deseori considerate prea complicate, iar incertitudinea privind termenele de finalizare creează tensiuni în mediul de afaceri. Această situație solicită o mai mare transparență și o previzibilitate mai ridicată. Aceste dificultăți sunt întâlnite în mod constant de echipa ELEX Legal, care colaborare strânsă cu constructori, dezvoltatori imobiliari și investitori.
Societatea, înființată în 2023 în Cluj-Napoca, și-a construit o practică de specializare în dreptul construcțiilor, urbanismului, proprietăților imobiliare și achizițiilor publice. Într-o discuție cu redacția Legal Marketing, Ronald Elek și Iulia Elek, asociati fondatori, au analizat principalele provocări ale pieței, factorii care ar putea schimba dinamica investițiilor, precum și perspectivele de dezvoltare a infrastructurii în zona Transilvaniei.
În ciuda dificultăților economice care au afectat regiunea începând cu perioada pandemiei, s-a observat o creștere constantă a investițiilor în construcții în Transilvania. Fie că este vorba despre capital privat sau public, complexitatea juridică a acestor proiecte a crescut considerabil. Această nevoie specifică nu era acoperită în mod adecvat de celelalte societăți de avocatură din Cluj-Napoca.
Greșeli în achizițiile publice și rolul avocatului
Firmelor de construcție și dezvoltatorilor imobiliari le rămaseră în esență două căi: fie să recurgă la specialiști din București, fie să se sprijine pe firme generaliste care oferă servicii variate. ELEX Legal a fost creată tocmai pentru a umple acest spațiu liber, oferind consultanță juridică de specialitate atât pentru dezvoltatorii de imobile, cât și pentru firmele de construcții implicate în licitații publice.
În plus, abordarea de tip boutique presupune o legătură directă între client și avocatul asociat, care înțelege profund activitatea economică a firmei și devine parte integrantă a echipei acesteia. Această colaborare apropiată aduce avantaje reciproce atât pentru beneficiari, cât și pentru societatea de avocatură.
Licitațiile publice reprezintă o șansă majoră de extindere pentru companii, însă implică reguli complicate și riscuri mari. Care sunt greșelile juridice sau strategice care pot strica o ofertă înainte chiar de a fi depusă și cum poate un specialist în dreptul achizițiilor să îmbunătățe șansele de succes?
Lipsa de experiență a firmelor în procesele de licitare, combinată cu termenele extrem de scurte impuse de autoritățile contractante, duce adesea la rezultate nefavorabile. Cele mai frecvente motive de respingere a ofertelor țin de nerespectarea cerințelor din caietul de sarcini sau de absența contestațiilor în termen pentru clauzele restrictive. Odată depășit termenul legal, rezultatul licitației devine de regulă incontestabil.
Riscurile garanțiilor de participare și de bună execuție
De aceea, primul pas către câștigarea unei proceduri este analiza minuțioasă a documentației de atribuire. O firmă cu experiență în acest domeniu implică avocați și consultanți în achiziții publice încă din faza inițială, nu abia după ce a fost anunțat câștigătorul.
Garanțiile de participare la licitație și cele de bună execuție a contractului pot avea un impact financiar semnificativ asupra ofertanților și contractanților. Care sunt cele mai frecvente pericole în administrarea acestor instrumente și ce ar trebui să urmărească firmele pentru a evita pierderea unor sume mari sau chiar a contractului?
Cele mai des întâlnite probleme nu țin de lucrările în sine, ci de aspecte formale. În etapa de atribuire, o garanție de participare cu termen de valabilitate prea scurt, emisă doar pentru un singur membru al asocierii sau neprelungită la timp, poate duce la respingerea unei oferte care altfel ar fi fost câștigătoare.
Echilibrul între contestații și implementarea
În faza de execuție, garanția de bună execuție este, de regulă, plătibilă la prima cerere, ceea ce înseamnă că se încasează rapid, iar dezbaterile au loc abia ulterior. Legislația obligă însă autoritatea contractantă să notifice în prealabil obligațiile încălcate și metoda de calcul al prejudiciului. O executare abuzivă a acestei garanții poate fi oprită rapid de o instanță de judecată.
Pentru firmele din afara Uniunii Europene, de exemplu cele din Turcia cu care colaborăm, provocarea este și mai mare. Acestea întâmpină dificultăți în obținerea unei garanții de la o bancă sau asigurător local, iar procesul necesită numeroase documente care trebuie traduse. De aceea, aceste instrumente trebuie pregătite și prelungite din timp, alături de un partener de încredere. Este esențial să se urmărească atent termenul de valabilitate, deoarece o garanție neprelungită la timp poate fi executată de beneficiar.
Contestațiile depuse la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) sau în instanțele de judecată sunt esențiale pentru protejarea drepturilor operatorilor economici, dar pot prelungi neapărat procedurile. Cum poate fi asigurat un echilibru între dreptul la contestație, corectitudinea atribuirii și nevoia de a implementa proiectele publice la timp?
Deși poate suna paradoxal, cea mai bună strategie în privința contestațiilor și a litigiilor născute din procedurile de atribuire este evitarea și preîntâmpinarea lor. Acest lucru se realizează doar prin implicarea timpurie a unor experți în achiziții publice și a unor avocați specializați.
Aspecte juridice ale etapei de execuție
O documentație de atribuire clară, lămurită sau contestată încă din faza de clarificări, scurtează procedura în ansamblu, chiar dacă la început pare că o întârzie. Contestațiile formulate abia după comunicarea rezultatului sunt, de cele mai multe ori, consecința unor probleme care puteau fi rezolvate mult mai devreme.
În practică, multe probleme apar după semnarea contractului: întârzieri, modificări de proiect, revendicări sau deteriorarea relației cu autoritatea contractantă. Care sunt cele mai dificile aspecte juridice ale etapei de execuție și cum pot fi gestionate eficient, inclusiv în contractele FIDIC și cele reglementate de HG 1/2018?
Când vorbim despre întârzieri și modificări, trebuie să fim conștienți de termenele scurte și de rigoarea procedurilor. O revendicare depusă tardiv poate avea consecințe dezastruoase pentru un antreprenor. De asemenea, în graba finalizării proiectelor, documentarea situațiilor de fapt care au dus la întârzieri este adesea ignorată.
Barierele parteneriatelor public-private
Orice litigiu născut din executarea contractului, fie în fața instanțelor, fie în arbitraj, începe de fapt din momentul în care apar cauzele lui, prin documentarea acestora și prin respectarea strictă a procedurii revendicărilor.
Parteneriatele public-private sunt prezentate frecvent ca o soluție pentru dezvoltarea infrastructurii, însă utilizarea lor în România rămâne limitată. Care sunt principalele bariere juridice, administrative și comerciale și ce ar trebui schimbat pentru ca PPP-urile să devină o opțiune viabilă pentru investitori și autorități?
În sensul strict al termenului, parteneriatele public-private aproape că nu există încă în România. Exemplele de succes sunt, de fapt, concesiuni, iar autostrada Comarnic–Brașov a eșuat în acest model de mai multe ori în ultimii douăzeci de ani.
Potanțialul regional și necesitatea predictibilității
Nu cred că legea este principala problemă. Fondurile europene nerambursabile au făcut PPP-ul mai puțin atractiv, impactul asupra deficitului a descurajat Ministerul Finanțelor, proiectele nu sunt suficient pregătite pentru a fi finanțate de bănci, iar un contract pe 25 de ani trebuie să supraviețuiască mai multor guverne.
Înființarea Comitetului interministerial pentru PPP și facilitatea de 25 de milioane de euro pentru pregătirea proiectelor sunt semnale bune. Mai sunt necesare contracte standard, apropierea regimului PPP de cel al concesiunilor și mecanisme rapide de soluționare a disputelor.
Clujul și Transilvania au un potențial important de dezvoltare, dar proiectele de construcții și investițiile depind de predictibilitatea urbanistică și de obținerea avizelor și autorizațiilor. Care sunt cele mai mari blocaje întâlnite de investitori în regiune și ce schimbări ar putea accelera dezvoltarea fără a compromite rigoarea legală?
Cea mai presantă problemă este lipsa de predictabilitate în privința cerințelor autorităților locale și a duratei de autorizare. Pe lângă asta, în urbanism, câte autorități, atâtea obiceiuri: ce e valabil la Cluj-Napoca nu e valabil la nivelul județului Cluj, cu atât mai puțin în alte județe.
Oportunități concrete pentru proiecte de anvergură
De la 25 august 2026 a intrat în vigoare Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), care promite termene mai scurte de aprobare a documentațiilor și mai multă claritate. Deocamdată însă, aplicarea lui ridică mai multe întrebări decât soluții.
Din perspectiva infrastructurii și a investițiilor publice, ce oportunități concrete vedeți în Cluj și în Transilvania pentru parteneriate public-private și proiecte de anvergură? Ce ar trebui să facă autoritățile locale și centrale pentru a transforma potențialul regional în proiecte implementate?
Marile proiecte ale Clujului, precum metroul, trenul metropolitan, Spitalul Regional de Urgență sau centura metropolitană, sunt finanțate în principal din fonduri europene, prin achiziții publice clasice. După 2027, PPP-ul poate deveni o soluție reală pe termen lung pentru a sprijini dezvoltarea regională.