CSM critică proiectul legii de salarizare a magistraților: disparități în grila salarială

Disparități care afectează autoritatea judecătorească

Joi, 20 august 2026, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a exprimat preoccupări serioase privind proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. CSM consideră că grila propusă plasează unele funcții judicaști sub poziții din administrația publică, Parlament sau Guvern. De exemplu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar avea un coeficient salarial de 6,15, în timp ce un consilier prezidențial, un miniștru sau un lider de grupă parlamentară ar primi un coeficient de 6,50.

Consecințe pentru independența justiției

CSM subliniază că aceste diferențe nu sunt izolate. Un judecător al ÎCCJ cu vechime maximă ar avea un coeficient de 5,50, iar primarul general al Capitalei ar primi 6,50. Un judecător de judecătorie cu 15-20 de ani de vechime ar avea un coeficient de 4,22, în timp ce primarul unei comune sub 10.000 de locuitori ar primi 4,35. Conform CSM, astfel de disparități pun în întrebare poziția instituțională a justiției și afectează una dintre pilonii independenței: salarizarea adecvată a magistraților. Instituția a anunțat că va folosi toate mijloacele legale și instituționale pentru a apăra statutul judecătorilor și procurorilor și cere ca viitoarele norme să respecte poziția constituțională a puterii judecătorești.

Reacții și debate în mediul juridic și politic

Criticile CSM au déclansat reacții mixte. Unele voce din Parlament au apărat proiectul, considerându-l echitabil și aliniat cu standardele europene. În contrast, reprezentanții asociațiilor de magistrați au susținut poziția CSM, avertizând că subvalorizarea salarială a funcțiilor judiciare poate afecta atragerea și retenția de talenti. Experti în drept constituțional au remarcat că orice modificare a grilor salariale trebuie să respecte separarea puterilor și să evite percepția de dependență a judecătoriei. Au fost exprimate și preocupări că aceste disparități ar putea afecta percepția publică privind neutralitatea și prestigiul instanțelor judecătorești, în contextul unei reforme judicațe care rămâne un subiect național sensibil. CSM a reiterat că va monitoriza progresul legislativ și va interveni oportun pentru a asigura că orice schimbare respecte dignitatea și independența funcției judicătorești.