Cseke accelerează investițiile și propune salarii după performanță
PNRR: Reușim să absorbim fondurile la timp?
Ministrul interimar al Sănătății, Attila Cseke, a prezentat joi o analiză a investițiilor din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a schițat principalele direcții pe care le va urma în perioada următoare. Accentul, a spus ministrul, va fi pus pe absorbția rapidă a fondurilor europene, monitorizarea atentă a proiectelor majore și simplificarea procesului de plăți.
Bugetul total al investițiilor finanțate prin componentele C12 – Sănătate și C7 – Transformare digitală din PNRR se ridică la 7,23 miliarde de lei. Până acum, s-au efectuat plăți eligibile în valoare de 4,75 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un grad de absorbție de aproximativ 66%. În prezent, sunt în derulare 1842 de contracte de finanțare. „Trebuie să accelerăm acest ritm și să ajungem la 100%, pentru a valorifica fiecare euro disponibil și a construi infrastructura medicală modernă de care România are nevoie”, a afirmat Cseke.
Cabinetul Bolojan a stabilit un plan de acțiune pentru a accelera implementarea investițiilor PNRR, având în vedere termenul limită care se apropie. Mai multe proiecte importante sunt pe drumul cel bun și ar trebui finalizate la timp:
Modernizarea Spitalului Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu” (stadiu fizic 75%) Extinderea Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița-Năsăud (stadiu fizic 92%) Noua clinică de neurochirurgie din Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (stadiu fizic 96%) Pavilionul de medicină operațională politraumă din Craiova (stadiu fizic 98,5%) Pavilionul de medicină operațională politraumă din Sibiu (stadiu fizic 83%)
Proiectele de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București și Institutul de Boli Cardiovasculare „Târgu Mureș” respectă, de asemenea, graficul de execuție.
Se pot evita penalitățile PNRR?
O excepție este reprezentată de noul spital din Constanța, care nu va putea fi finalizat până la termenul limită al PNRR. Ministerul Sănătății caută soluții pentru a continua finanțarea din alte fonduri europene.
Valoarea totală a proiectului este de 197 de milioane de euro, incluzând construcția și dotarea cu echipamente.
Constructorul estimează finalizarea în februarie 2027, ceea ce înseamnă că nu va putea fi realizat în cadrul programului Sănătate din PNRR, a explicat ministrul.
Înaintea renegocierii finale cu Comisia Europeană, Ministerul Sănătății va propune ajustarea unor indicatori pentru a evita penalizările. Printre propuneri se numără:
Reducerea țintei privind digitalizarea spitalelor de la 200 la minimum 100 de spitale finanțate prin granturi PNRR și finanțarea altor 50 prin împrumut. Transferarea altor proiecte pe componenta de împrumut. Creșterea numărului de centre comunitare integrate finanțate de la 54 la 79. Eliminarea unor componente de dotare blocate de contestații în procedurile de achiziții publice.
Va reuși România să absoarbă fondurile PNRR?
De asemenea, achiziția a 12 ambulanțe de terapie intensivă neonatală va fi finanțată din alte surse, în afara PNRR. Proiectul de digitalizare a 60 de instituții de sănătate publică nu prezintă riscuri de implementare.
Cseke a anunțat că va introduce un sistem de transparență privind plățile efectuate prin PNRR, care vor fi publicate săptămânal. A solicitat, de asemenea, accelerarea plăților pentru facturile existente. „Avem în prezent facturi de aproape 500 de milioane de lei în Ministerul Sănătății care trebuie procesate rapid”, a afirmat acesta.
În ceea ce privește reforma sistemului medical, Cseke a anunțat că va propune un mecanism pilot de salarizare pe criterii de performanță pentru medici. Sistemul ar permite acordarea unor venituri suplimentare, cuprinse între 30% și 100% din salariul de bază, medicilor care obțin rezultate deosebite sau desfășoară activitate suplimentară. Performanța trebuie recunoscută.
Nu toți medicii produc aceleași rezultate și ar trebui să existe posibilitatea unei diferențieri salariale, a declarat ministrul.
Cseke a atras atenția asupra faptului că statutul său de ministru interimar limitează promovarea unor politici publice noi, inclusiv în domenii importante precum clasificarea spitalelor, concediile medicale sau programul național de îngrijiri paliative, și și-a exprimat speranța că situația politică se va clarifica cât mai curând.