Crește plafonul de scutire de TVA pentru firmele mici

Ce implică aspectele strict legate de cifra de afaceri?

Noul cadru legislativ aduce schimbări majore pentru micile afaceri din România, vizând în special pragul de la care devine obligatorie înregistrarea fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată. Monitorul Oficial a găzduit, prin Partea I, numărul 886 din data de 22 octombrie 2026, apariția Legii numărul 204/2026.

Acest act normativ consfințește aprobarea Ordonanței Guvernului numărul 22/2025, care la rândul său aduce amendamente și completări adresei legislative fundamentale în materie fiscală, respectiv Legea numărul 227/2015 privind Codul fiscal, incluzând totodată și completarea articolului 342 din același act normativ de bază.

Calendarul legislativ consemnează intrarea în vigoare a acestor dispoziții la 25 octombrie 2026.

Privind retrospectiv la geneza acestor modificări, Executivul a dat curs inițiativei în cursul ședinței de joi, 28 august 2025, atunci când Guvernul României a validat ordonanța menționată. Anterior acestui moment, mai exact miercuri, 20 august 2025, Ministerul Finanțelor supunea dezbaterii publice proiectul de ordonanță care viza Titlul VII referitor la taxa pe valoarea adăugată.

De asemenea, un alt jalon temporal important este marcat de Monitorul Oficial, Partea I, numărul 806 din 29 august 2025, unde a fost publicată ordonanța cu aplicabilitate de la 1 septembrie 2025.

Măsura centrală a acestei reforme constă în majorarea limitei naționale de scutire de TVA destinată micilor companii. Începând cu 1 septembrie 2025, acest plafon urcă de la valoarea anterioară de 300.000 de lei la pragul de 395.000 de lei. Urmarea directă este că entitățile economice cu sediul în România ale căror venituri anuale se situează sub noua cotă de 395.000 de lei pot accesa regimul de scutire.

Mai mult, aceste afaceri capătă posibilitatea de a utiliza regimul fiscal special și pe teritoriul altor țări membre ale Uniunii Europene.

Condiția esențială pentru această facilitate transfrontalieră este ca cifra de afaceri la nivelul întregii Uniuni Europene să nu depășească 100.000 de euro, iar activitățile comerciale derulate în statul gazdă unde se solicită scutirea să se încadreze în limitele stabilite de legislația de acolo.

Practic, mecanismul presupune că operatorii economici menționați nu vor colecta taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile livrate sau serviciile prestate către clienți. Pe de altă parte, contrapartida acestei facilități este că aceleași firme pierd dreptul de a deduce TVA-ul achitat pentru propriile achiziții necesare desfășurării activității. Prin aceste măsuri, statul român realizează transpunerea oficială a Directivei UE 2020/285, act comunitar care deschide calea micilor întreprinderi de a opera sub un regim fiscal simplificat și în afara granițelor țării de origine.

Un aspect esențial al reglementării vizează situația agenților economici care au depășit vechiul prag de 300.000 de lei în cursul lunii august 2025, dar se află sub noul plafon. Astfel de contribuabili nu sunt obligați să se înregistreze în scopuri fiscale pentru TVA decât în momentul în care trec de noua limită anuală de 395.000 de lei.

Totuși, scenariul se schimbă pentru cei care, până la finalul lunii august 2025, au depășit inclusiv noul prag de 395.000 de lei.

În această ipoteză extremă, persoana impozabilă are obligația legală să se înregistreze cel târziu la data de 10 septembrie 2025, urmând să aplice regimul standard de taxare începând exact cu această zi.

Pentru acești operatori, valabilitatea calității de plătitor de TVA va fi recunoscută oficial începând cu data de 10 septembrie 2025.

O portiță de redresare fiscală pentru firmele pre-2025!

De asemenea, legislația oferă o portiță de redresare fiscală pentru societățile înființate înainte de anul 2025.

Firmele care au fost nevoite să se înregistreze ca plătitoare de TVA până la data de 1 septembrie 2025 inclusiv, din cauza atingerii vechiului plafon de 300.000 de lei, pot cere radierea din evidențele fiscale începând cu 1 septembrie 2025.

Această revenire la regimul special de scutire este însă condiționată: solicitanții nu trebuie să fi depășit plafonul de 300.000 de lei în exercițiul financiar precedent, adică în anul 2024, și, în același timp, să nu fi trecut peste nivelul de 395.000 de lei până la momentul formulării cererii de scoatere din evidență.

În ceea ce privește procedura administrativă pentru cererile de radiere din registrele plătitorilor de TVA în aceste cazuri specifice, documentația necesară poate fi depusă la unitățile fiscale teritoriale competente exclusiv în intervalul cuprins între prima zi și a zecea zi a fiecărei luni următoare perioadei fiscale pe care contribuabilul o are în vigoare. Decizia de anulare a calității de plătitor de TVA își va produce efectele juridice și va deveni pe deplin operativă începând cu data la care autoritățile fiscale comunică oficial decizia către solicitant.

Pe lângă aspectele legate strict de cifra de afaceri, pachetul legislativ transpune în legislația internă și prevederile directivelor europene referitoare la cotele taxei pe valoarea adăugată. O direcție majoră vizează adaptarea normelor privind locul unde se consideră a fi prestate serviciile la distanță, evenimentele culturale sau artistice cu prezență virtuală, cele transmise prin internet sau puse la dispoziție prin mijloace electronice similare.

Scopul primordial este garantarea faptului că impozitarea se produce corect, direct în statul membru unde are loc consumul efectiv. Prin urmare, serviciile livrate unui beneficiar prin intermediul rețelei devin impozabile acolo unde clientul își are sediul social, domiciliul stabil sau reședința obișnuită.

Motivația adoptării acestor reguli derivă din necesitatea imperioasă de a respecta angajamentele asumate la nivel comunitar.

România avea obligația legală să transpună până la data de 31 decembrie 2024 și să aplice efectiv începând cu 1 ianuarie 2025 prevederile Directivei (UE) 2020/285 a Consiliului din 18 februarie 2020.

Aceasta a modificat Directiva 2006/112/CE referitoare la sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în privința regimului special destinat micilor întreprinderi, corelat cu Regulamentul (UE) nr. 904/2010 privind cooperarea administrativă și schimbul de date pentru monitorizarea corectă a aplicării măsurilor.

Prin urmare, s-a impus implementarea unor norme care permit firmelor autohtone să ceară acest regim în alte state, și invers, operatorilor străini să beneficieze de facilități similare pe teritoriul românesc.

În aceeași ordine de idei, a fost necesară și transpunerea dispozițiilor din Directiva (UE) 2022/542 a Consiliului, adoptată la 5 aprilie 2022, care a modificat atât Directiva 2006/112/CE, cât și Directiva 2020/285, vizând regulile stricte de impozitare pentru serviciile electronice.

În fine, legislația a trebuit să reglementeze și o serie de aspecte tranzitorii. Există deja companii stabilite în alte țări ale Uniunii Europene care au primit din partea statului de origine confirmarea dreptului de a aplica regimul special de scutire pentru micile afaceri în România, fiindu-le atribuit codul de identificare fiscală însoțit de sufixul „EX”, valabil pe teritoriul țării noastre.

Deoarece aceste entități nu pot fi deposedate în mod abuziv de drepturile dobândite, s-a impus introducerea unor norme tranzitorii clare care să reglementeze această situație juridică apărută înainte ca prezentul act normativ să intre în vigoare, facilitând astfel aplicarea efectivă a scutirii pentru micile întreprinderi străine direct pe piața din România.