Acte și Drepturi
Proceduri

Creierul nou-născuților reagă mai puternic la plângerea altor bebeluși decât la vorbire

Cosmin Tănase 20.09.2026

Plângerea altor bebeluși îi stârnește o reacție mai puternică!

Creierul bebelușilor reacționează mai intens la plângerea altor copii mici decât la vorbirea umană, după ce un studiu recent a evidențiat această tendință surprinzătoare.

Cercetările au fost conduse de o echipă internațională de specialiști în neuroștiințe cognitive, cu contribuție semnificativă de la cercetătorii Universității Deusto din Bilbao, iar rezultatele au fost publicate în revista Developmental Cognitive Neuroscience, conform informațiilor furnizate de Agerpres.

În cadrul investigației, s-au analizat plângerea altor nou-născuți și fraze pronunțate în limba franceză. Pentru a asigura condeciile comparabile, participanții adulți au auzit propoziții franceze fără să le înțeleagă, simulând astfel modul în care bebelușii percepă vorbirea — fără a avea încă capacitatea de a decoda sensul cuvintelor.

Această abordare a permis cercetătorilor să izoleze reactia pură a creierului la sunete, indipendent de înțelegerea semantică.

Creierul bebelușilor reacționează mai puternic la plânsul altor copii!

Pentru a măsura activitatea cerebrală, s-a utilizat o metodă de neuroimagistică neinvazivă, capabilă să înregistreze Adultii au ascultat secvențe de vorbire în franceză, în timp ce bebelușii au fost expuzi înregistrărilor cu plângeri ale altor nou-născuți. Rezultatul a fost clar: la adulți, creierul a arătat o activitate mai puternică la procesarea vorbirii decât la plângere, conform așteptărilor. Însă, la nou-născuți, s-a observat un pattern complet opus — creierul a reacționat mai puternic la plângerea altor bebeluși decât la vorbirea franceză.

Această inversare a priorităților neurologice sugerează că, de la primii momente ale vieții, sistemul auditiv al bebelușilor este specializat să detecteze și să Deși studii anterioare au demonstrat că nou-născuții prezintă o sensibilitate înnăscută pentru vocea umană — dezvoltată prin exposiția prenatală la sunetele din pântecul mamei — această nouă cercetare indică că, în primele zile de viață, plângerea altor bebeluși depășește chiar și această preferință pentru vorbire în ceea ce privește intensitatea activității cerebrale.

Astfel, cercetarea nu doar că confirmă o bază biologică pentru receptivitatea la vocea umană, dar adaugă o dimensiune nouă: în stadiul neonatare, creierul pare să atribuie o semnificație mai mare sunetelor de plângere, posibil indicând o pregătire timpurie pentru empatie și comunicare nonverbală. Aceste descoperiri deschid noi direcții pentru studierea dezvoltării socio-emotionale în primele zile de viață și ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea tuturor formelor de comunicare precoce la copii mici.