Copiind modelul japonez, părinții vor ieși în stradă
De ce nu ne putem copia Japonia?
Lipsa de încredere dintre elevi, profesori și părinți a devenit un nod al dezbaterii educaționale.
Sorin Costreie, noul ministru al Educației, a subliniat recent că reforma nu poate fi doar o mecanizare a proceselor de predare, ci trebuie să reconstruiască legătura socială din școală.
Deși s-a discutat mult despre modele externe de succes, precum cele din Japonia sau Estonia, Costreie a clarificat poziția sa miercuri seara, la Digi24. Oficialul a afirmat că o transpunere literală a regulilor japoneze nu va aduce automat performanțe superioare în România. Haideti să analizăm situația.
Care state înregistrează cifre remarcabile? Japonia. Suntem siguri că dacă preluăm exact schema japoneză și o introducem aici, rezultatul va fi identic?, a întrebat retoric ministrul.
El a argumentat că succesele academice din Asia de Est nu provin exclusiv din metodele didactice, ci dintr-un ecosocio-cultural specific.
Consider că nu doar tehnica pedagogică explică acele cifre.
Notă de 10 sau înțelegere reală?
În acele instituții japoneze, profesorii și părinii au trăsături și resurse particulare. Permiteți-mi să precizez: nu putem extrage un model care este profund social și educațional simultan, pentru a-l implanta direct în România. (.) În unitățile de învățământ din Japonia, personalul auxiliar de curățenie este absent.
Vă rugăm să vizualizați scenariul în care aplicăm acest lucru la noi. Imediat, comunitatea părintească va reacționa, întrebând cum este posibil ca propriile lor copii să se ocupe de menaj. Toate aspectele sunt interconectate, a detaliat Costreie.
Metodologia de instruire a fost, de asemenea, pusă în prim-plan. Costreie a pledat pentru o schimbare radicală a mentalității actuale, unde elevii par a se pregăti predominant pentru a obține note la teste, fără a înțelege utilitatea practică a acestora.
Datele din evaluările PISA indică faptul că, deși tinerii noștri stăpânesc tabelele de înmulțire sau operațiile de adunare, le lipsește capacitatea de a aplica aceste cunoștințe în viața cotidiană.
Această realitate generează o întrebare fundamentală: care este scopul final al educației formale?
Finalul analizei a fost dedicat crizei de încredere.
Cifrele PISA ne arată că nu ne putem copia Japonia!
Costreie a promovat o abordare reflexivă, menită să stimuleze raționamentul.
Lupt pentru o pedagogie reflexivă, care să încurajeze raționamentul.
Toate aceste eforturi necesită ca sprijin un climat de încredere, pe care îl pierdem progresiv. Elevii nu mai încrede în școală sau în dascăli, iar profesorii nu mai simt sprijin din partea părinților, a concluzionat oficialul.
Contextul statistic oferă o imagine clară a provocărilor.
La cea mai recentă ediție PISA 2025, România a înregistrat 425 de puncte la disciplina științe, 419 la matematică și 413 la competențe de lectură, toate valorile fiind situate sub media partenerilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Comparativ cu anul 2022, s-a observat o deteriorare specifică la lectura, cu o scădere de 16 puncte, în vreme ce celelalte domenii au menținut o stabilitate relativă a rezultatelor.