Controverse aprinse la Forumul Rule of Law: critică asupra justiției și discuții despre privilegii și impunitate

Vlad Perju, profesor la Boston College Law School!

Forumul „Rule of Law” din capitala României a fost marcat de o atmosferă încărcată, în care tensiunile dintre magistrați și observatorii externi au ieșit la suprafață. Debaterea centrului s-a axat pe independența puterii judecătorești, dar și pe mecanismele interne ale sistemului judiciar, care au devenit obiectul unor critici aspre.

Pe de o parte, judecătoarea Diana Tămagă a ridicat vocea pentru a protesta împotriva ceea ce ea definește drept o serie de manevre menite să slăbească autoritatea justiției.

Pe de altă parte, vocea societății civile a avertizat că statutul de independent nu trebuie transformat într-un scut invizibil care protejează magistrații de orice formă de reproș.

În acest context, Claudiu Sandu, procuror și membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a alertat asupra pericolelor impunității, dispariției meritocrației și a abuzurilor de putere care persistă în structurile judiciare.

În deschidere, Diana Tămagă, care conduce Secția de contencios administrativ și fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), a pledat că principiile statului de drept și libertatea de exprimare sunt frecvent instrumentalizate pentru a ataca autonomia judecătorilor. Ea a evidențiat modul în care apela la voința poporului și la bătălia împotriva corupției sunt folosite ca argumente retorice.

Conform perspectivei sale, magistrații își execută sarcinile strict conform legii, însă atunci când rezultatele proceselor nemulțumesc anumite figuri politice, dreptul la liberă exprimare este distorsionat și transformat într-o armă directă împotriva independenței.

Tămagă a invocat ca exemplu controversat cazul în care colegele sale au trebuit să se pronunțe asupra dosarului privind remunerația personalului din justiție.

Acestea au susținut că au fost ținta unei campanii mediatiche agresive, iar prim-ministrul a sesizat Curtea Constituțională pentru a clarifica un potențial conflict de natură constituțională.

Șefa secției de la ÎCCJ a subliniat, cu un ton plin de dramatism, că nu își amintește o intervenție de o asemenea amploare în istoria post-decembristă a României.

Continuând intervenția, Diana Tămagă a dezvoltat o critică extinsă la adresa celor care comentează funcționarea sistemului judiciar. Ea a menționat hotărârea adoptată în luna...? Ea a menționat hotărârea adoptată în luna iunie a anului 2026 de magistrații din CSM, document pe care l-a descris ca fiind o inventariere detaliată a atacurilor adresate justiției și a campaniilor de presă desfășurate împotriva judecătorilor.

Judecătoarea a contestat informațiile difuzate în cadrul unui documentar de la canalul Recorder, susținând că acestea nu au fost validate de rapoarte oficiale și amintind de supravegherea constantă a României la nivel european.

Ea a insistat că într-o democrație funcțională nu poate fi tolerată o astfel de ofensivă sistematică împotriva independenței.

Tămagă a mai precizat că ÎCCJ organizează sesiuni de dezbateri cu actorii din societatea civilă pentru a consolida încrederea publică, considerând acest element vital pentru democrație.

Când i s-a solicitat o clarificare privind criteriile unei critice justificate, ea a Magistrața a considerat că atacurile personale și reproșurile legate de hotărârile luate depășesc marginile acceptabile, declarând grav că deciziile nu se iau în piața publică.

Paul Pop, prodecan al Facultății de Drept din București, a abordat tema subliniind că independența nu este un concept static, ci depinde de multiple variabile. El a reamintit lista actualizată a condițiilor pentru un stat de drept solid, elaborată de Comisia de la Veneția. Pop a accentuat caracterul de serviciu public al justiției și a recunoscut existența unor presiuni, în special cele provenite din interiorul sistemului. Un punct focal al analizei sale a fost necesitatea transparenței totale în repartizarea cauzelor și în procedurile de recuzare, aliniate la standardele europene.

Profesorul a criticat puternic practica delegărilor succesive, efectuate la intervale de șase luni, care permit unor persoane să rămână în aceleași funcții ani de zile, fără a trece printr-o procedură de ocupare definitivă a postului.

Referindu-se la recuzarea unor magistrați care intenționau să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Pop a subliniat că aceste măsuri necesită o motivație clară și că dreptul de recuzare aparține părților din proces. El a tras o paralelă cu experiența Italiei și a insistat că recuzarea nu trebuie percepută ca o pedeapsă disciplinară. Concluzia sa a fost că presa are obligația de a semala disfuncționalitățile, dar trebuie să o facă reflectând realitatea.

Drăgușin a menționat că, în cei patru...?

Vlad Perju, profesor de drept la Boston College Law School, a punctat faptul că sistemele judiciare sunt locuri ale unor conflicte reale, adesea evitate în discuțiile publice. Folosind Ungaria și Polonia ca studii de caz în relația cu instanțele europene, el a demonstrat că multe dintre aceste dispute sunt autentice și că soluțiile finale tind să favorizeze dreptul european.

Perju a estimat că atunci când statele membre nu respectă obligațiile asumate, Comisia Europeană trebuie să recurgă la acțiuni în fața instanțelor.

Claudiu Drăgușin, judecător și membru al CSM, a atras atenția asupra creșterii semnificative a numărului de delegări în funcțiile de conducere.

El a raportat o creștere de zece puncte procentuale a acestui indicator în timpul mandatului actual al Consiliului, într-un moment în care posturile de vicepreședinți de instanță nu mai sunt atribuite prin concurs.

Drăgușin a menționat că, în cei patru ani de mandat, circa 1.300 de judecători au intrat în sistem, iar alți 1.600 urmează a se integra, dintr-un total de aproximativ 2.200 de locuri disponibile.

În unele curte, a explicat el, magistrații au doar doi sau trei ani de vechime, ceea ce îi face ineligibili pentru conducere, generând o problemă reală privind baza de selecție.

Privind reputația sistemului, Drăgușin a vorbit despre o criză a rolului de arbitru în societatea românească.

El a admis că critica legitimă este binevenită, amintind dialogurile purtate cu Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În opinia sa, este crucial un dialog judiciar direct cu CJUE. Drăgușin a arătat că volumul de activitate al instanțelor a crescut cu 50% în ultimii cinci ani.

La data de 15 septembrie, când a fost introdusă normarea activității, Judecătoria Sectorului 1 înregistra cu 15.000 de dosare mai multe față de aceeași dată din anul 2025.

El a ipotizat că o parte din această creștere poate fi legată de utilizarea inteligenței artificiale pentru redactarea cererilor, indiferent de prezența unui avocat. Conform evaluărilor europene citate, deși timpul de soluționare a dosarelor s-a scurtat, nivelul de încredere în justiție a scăzut. Dacă în 2024 indicatorul era de 48% pentru persoanele fizice și de 58% pentru cele juridice, valorile au coborât la 42% și respectiv 44%.

Drăgușin a apreciat că scăderea este concretă, dar a pus la îndoială caracterul său dramatic. „O societate fără arbitru devine o societate în care conflictele se rezolvă prin violență”, a avertizat el.

Judecătorul a mai spus că normarea activității nu este o soluție durabilă, ci degrevarea instanțelor este esențială. Dosarele importante se soluționează în același ritm ca anul trecut. Sistemul are aproximativ 4.400 de judecători, iar la Tribunalul București au promovat 50 de judecători noi, fără a fi angajați și grefieri.

În opinia sa, societatea este profund fragmentată în grupuri care comunică tot mai puțin între ele, iar dialogul este necesar pentru depășirea acestei situații.

Arina Corsei, procuror la DIICOT specializat în infracțiuni informatice, a susținut că puterea, oricine o deține, trebuie limitată. Ea a identificat algoritmulul ca o nouă formă de putere, adesea situată în afara granițelor de reglementare.

Corsei a subliniat că standardele Comisiei de la Veneția sunt generale, în timp ce mediul online funcționează după reguli diferite.

Ea a ridicat problema responsabilității platformelor care șterg conținut fără explicații și a întrebat cum pot fi trase la Cezara Grama, expertă în justiție la Expert Forum, a insistat că dezbaterea nu trebuie izolată în interiorul sistemului.

Justiția fiind un serviciu public, societatea civilă trebuie să participe la discuții. Ea a criticat restrângerea spațiului de dialog și adoptarea grăbită a legilor justiției din 2022, într-un interval de mai puțin de o lună.