Cine poate cere ocrotirea persoanelor cu dizabilități relocate din Bihor?

Cine poate cere ajutor?

Cine poate solicita instituirea unei măsuri de protecție pentru persoanele cu dizabilități psiho-sociale și intelectuale relocate din județul Bihor?

28 iulie 2026, 00:10 ♬ Laurentiu TUDORACHE

În contextul scandalului mediatic intens legat de relocarea celor 409 de persoane vulnerabile din județul Bihor, mi-am propus să împărtășesc propria experiență ca avocat al unui spital psihiatric. Am trecut printr-o situație similară acum trei ani, în județul Ilfov, un caz cunoscut publicului sub numele de „Groaznicul Azil”.

Deși scandalul din Bihor va trece, iar relocările vor fi, probabil, abrogate sau modificate prin lege, este esențial să înțelegem cine poate interveni legal pentru a proteja aceste persoane. Raportul publicat în presă, dar și discuțiile din centrele de justiție socială, arată că mulți dintre cei relocați nu au fost trimiși de autorități, ci au ajuns în aceste situații prin diverse căi, adesea fără un sprijin adecvat.

Rolul procurorului și al instituțiilor

Articolul 111 din Codul Civil este clar: o măsură de protecție poate fi solicitată de soț/soție, rude, alte persoane apropiate sau, în anumite condiții, chiar de persoana în cauză. Este un pas fundamental pentru a asigura că cei vulnerabili primesc sprijinul necesar.

Atunci când o astfel de cerere ajunge în instanță, se va numi un procuror care va prelua anumite obligații pe parcursul procedurii. Întrebarea cheie rămâne: cine poate iniția aceste demersuri legale pentru a aduce în atenția instanței necesitatea unei măsuri de protecție, mai ales când persoana este în pericol?

Pe lângă cercul restrâns de persoane menționate anterior, articolul 111 din Codul Civil extinde lista celor obligați să notifice instanța. Aici intră procurorul, autoritățile publice locale, instituțiile de protecție și, un aspect crucial, orice altă persoană .

Corelând aceste două articole, mă bucur să constat că atât instituțiile medicale, cât și centrele sociale cu personalitate juridică au un rol activ, procedural, pentru a sesiza instanța. Aceasta este o veste bună, mai ales în cazul relocărilor sau evacuărilor persoanelor vulnerabile din Bihor. Experiența mea din 2023, când am făcut un apel la Curtea de Apel pentru o persoană reținută conform legii, indiferent dacă era în custodie penală sau nu, demonstrează că sistemul permite intervenții, chiar și în situații complexe.