Acte și Drepturi
Proceduri

Cine nu plătește liftul din bloc: condițiile și costurile obligatorii

Adrian Popa 23.10.2026

Ce distincție impune legea privind cheltuielile liftului?

Deși pare contraintuitiv, faptul că un proprietar nu utilizează zilnic ascensorul din clădirea sa nu elimină automat obligația de a plăti întreaga sumă aferentă funcționării și menținerii acestuia. Legislația românească, în special Legea nr. 196/2018, care guvernează administrarea condominiilor și asociațiile de proprietari, conturează un cadru detaliat în care anumite categorii de rezidenți pot fi exemptate parțial, limitându-se exclusiv la costurile cu energia electrică necesară mișcării cabinei.

Totuși, această scutire nu acoperă întreaga gamă de cheltuieli, iar specialistul în drept Bogdan Buneci a clarificat, într-o declarație oferită portalului Digi24. ro, exact care sunt limitele acestei excepții și ce rămâne în sarcina fiecărui asociat.

Reglementarea juridică actuală impune o distincție clară între tipurile de cheltuieli generate de existența unui lift, distincție care influențează direct modul de calcul al cotizațiilor. Pe de o parte, avem costurile operaționale imediate, adică facturile de energie electrică consumată pentru deplasarea ascensorului. Pe de altă parte, se află cheltuielile legate de sănătatea tehnică a instalației, incluzând mentenanța periodică, reviziile obligatorii și intervențiile de reparație necesare pentru a asigura siguranța și funcționalitatea mecanismelor.

Această a doua categorie cuprinde repararea ușilor de acces, înlocuirea pieselor uzate sau defecționate, precum și remedierea problemelor apărute la nivel de motor sau la alte componente mecanice esențiale.

Astfel, chiar dacă un locuitor nu apelează niciodată la butonul de chemare a ascensorului, el continuă să beneficieze de garanția că sistemul este verificat și funcțional, fapt care justifică contribuția sa la aceste costuri structurale.

Reparația ușilor intră în a doua categorie!

Excepția legală de la plata energiei electrice este strict condiționată de poziția geometrică a apartamentului în cadrul clădirii. Conform articolului 75, alineatul (5), din Legea nr. 196/2018, dreptul la scutire poate fi recunoscut doar celor care locuiesc la subsol, la demisol, la parter sau la mezanin.

În cazul imobilelor care nu dispun de un nivel de mezanin, această protecție se extinde și la rezidenții de la etajul întâi.

Logica din spatele acestei dispoziții este una pragmatică: pentru acești proprietari, accesul la locuință nu implică neapărat utilizarea ascensorului, reducând astfel necesitatea reală de a consuma energie pentru deplasarea verticală.

Este crucial de reținut că această scutire nu este un drept absolut sau automat, ci rezultă dintr-o decizie specifică a comunității de proprietari.

Scutirea este crucial de reținut!

Procesul prin care un proprietar își poate obține această excludere din facturile de energie necesită parcurgerea unor pași procedurali riguroși. Interesatul trebuie să formuleze o solicitare scrisă către asociația de proprietari, cerând ca tema să fie inclusă pe ordinea de zi a următoarei adunări generale.

Adoptarea deciziei se supune regulilor stricte de quorum și majoritate impuse de legea menționată. La prima convocare, este obligatorie respectarea cotei minime de prezență legală.

În situația în care adunarea este reconvocată, procesul devine mai flexibil: decizia se poate lua cu votul majorității membrilor prezenți, indiferent de numărul absolut al acestora, atâta timp cât formalitățile de convocare au fost îndeplinite corect.

În cazurile rare în care propunerea de scutire este respinsă, solicitantul are dreptul de a cere comunicarea documentelor și a motivelor care au stat la baza refuzului.

În funcție de circumstanțele specice ale dosarului și de interpretarea dispozițiilor legale, avocații pot evalua oportunitatea de a contesta hotărârea în fața instanței de judecată, subliniind expertul Bogdan Buneci.