CEDO condamnă România în mai multe dosare

De ce a pierdut România?

Curtea de la Strasbourg a dat din nou o serie de lovituri în România. În ședința din 27 octombrie, instanța a emis mai multe hotărâri prin care a sancționat statul român. De la procese neechitabile până la anchete ineficiente, deciziile acoperă o gamă largă de probleme.

Primul dosar vizează procesul clinică Sabyc. Aici, Curtea a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil. Punctul central al deciziei constă în faptul că fostul judecător Andi Mihai Malaliu a pronunțat o condamnare fără a asigura audierea martorilor acuzării, o procedură esențială pentru garanția apărării. Această situație a fost semnalată de PRESShub și a dus la condamnarea României pentru încălcarea Convenției.

Cât a costat România?

Al doilea dosar vizează dreptul la viață privată al lui Nicolae Dogar. În 2003, procurorii au autorizat și prelungit interceptări fără ca un judecător sau o altă autoritate independentă să exercite un control eficient. Judecătorii CEDO au reținut această lipsă de garanții minime de supraveghere. Deși plângerea separată privind echitatea procesului penal a fost declarată inadmisibilă, Curtea a confirmat încălcarea articolului 8 din Convenție. Dogar fusese condamnat definitiv în 2015 la cinci ani de detenție pentru evaziune fiscală și spălare de bani. În ceea ce privește repararea prejudiciului, Curtea a considerat că simpla constatare a încălcării dreptului la viață privată este suficientă pentru daune morale și a obligat România să plătească 1.000 de euro pentru cheltuielile de judecată. Această hotărâre este definitivă.

Al treilea dosar, poate cel mai complex, se referă la ancheta ineficientă privind moartea lui Iancu Sandu, un tânăr împușcat la 24 decembrie 1989 în spitalul din Brașov unde era internat. Curtea a stabilit că, deși un militar a fost pedepsit, acest lucru nu înlătura obligația statului de a cerceta toate împrejurările și responsabilitățile pentru deces. Familia victimei – soția și cei doi copii – va primi fiecare 23.000 de euro pentru daune morale și 500 de euro pentru cheltuieli procedurale.

Cazul Sandu: ce s-a întâmplat?

Contextul istoric al cazului Sandu include două linii de investigație distincte. Prima a dus la condamnarea militarului care a tras, la 22 mai 2001, la trei ani și patru luni de închisoare pentru omor deosebit de grav. Această instanță a obligat militarul, în solidar cu Ministerul Apărării, să plătească soției victimei 75 de milioane de lei vechi (aproximativ 3.000 de euro) pentru prejudiciul material și moral. Guvernul român a încercat să folosească această condamnare și despăgubirea ca argument pentru a respinge calitatea de victimă a familiei în fața CEDO. Judecătorii au respins acest argument, considerând că obiectele celor două anchete erau suficient de diferite și că reparația din 2001 acoperea doar pierderea soțului, nu și suferința cauzată de modul în care s-a desfășurat investigația amplă.

Ancheta principală a fost deschisă din oficiu în 1990 de procurorii militari. CEDO a analizat acest dosar în limitele competenței sale temporale, care începe la 20 iunie 1994, data la care România a ratificat Convenția. Curtea a reținut durata excesivă a procesului, intervalele lungi de inactivitate, implicarea insuficientă a victimelor și lipsa de transparență publică. Concluzia finală este că familia Sandu a fost lipsită de o anchetă pe deplin efectivă, încălcând obligația procedurală din articolul 2 al Convenției.

În legătură cu acest dosar, istoricul se leagă de așa-numitul „Dosarul Revoluției”. În procedurile interne, au fost trimiși în judecată fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și fostul comandant al Aviației Militare, Iosif Rus. Deși trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare, evoluția procedurii a fost agitată. În 20 septembrie 2024, Înalta Curte a restituit dosarul procurorilor militari din cauza neregularităților rechizitoriului. O comunicare din 10 octombrie 2025 către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei menționează că rechizitoriul nu permitea stabilirea obiectului judecății și consemnează și decesul lui Ion Iliescu, survenit la 5 august 2025.

Ce urmează acum?

Problema executării hotărârilor CEDO privind anchetele din timpul Revoluției rămâne o temă de discuție pe scena europeană. La 1 octombrie 2026, departamentul responsabil a anunțat că, în cadrul unei misiuni la București din 23-24 septembrie, a discutat cu reprezentanți ai Parchetului General despre cauzele din grupul „Asociația 21 Decembrie 1989 și alții”. Această supraveghere a executării nu implică o nouă trimitere în judecată, ci urmărește asigurarea respectării deciziilor europene.

În ceea ce privește aspectele financiare ale hotărârii Sandu, România este obligată să plătească suma totală de 70.500 de euro în termen de trei luni, inclusi