CEDO a dat dreptate Guvernului în scandalul restanțelor magistraților
Ce spune Bolojan despre CEDO?
Ilie Bolojan a tras un semnal clar, direct din Facebook: decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) îi validează poziția.
Fostul premier consideră că instanța de la Strasbourg a oferit Guvernului un argument de aur pentru a rezolva rapid o problemă pe care o numește „imorală”.
Pentru Bolojan, este greu de înțeles cum, într-o perioadă de criză economică, statul ar trebui să scoată miliarde de lei din buget doar pentru a deconta restanțele salariale ale magistraților, ignorând alte datorii către cetățeni.
Politicianul descrie această dinamică drept o formă de „aristocrație bugetară”, în care o elită dispune arbitrar de fondurile publice. Mai mult, Bolojan subliniază că CEDO a ridicat un deget de suspiciune asupra modului în care s-au luat decizii în România.
Există teama că judecătorii care au emițt hotărâri au avut un conflict de interese, ceea ce lovește în credibilitatea unui sistem judicial deja fragil în ochii publicului.
De ce au pierdut magistrații?
Pentru fostul șef al guvernului, decizia europeană arată că instanțele naționale și-au depășit atribuțiile. Banii țării trebuie stabiliți de Guvern și Parlament, nu de curți.
În contextul actual, amânarea unor plăți nu înseamnă automat încălcarea drepturilor omului. Concluzia lui Bolojan este simplă: majoritatea de la putere trebuie să aleagă între interesul general al României și cel al unei elite bugetare.
Pe plan strict juridic, povestea este alta.
Magistrații care au contestat neplata integrală a restanțelor salariale la CEDO în 2024 au pierdut definitiv. Vineri, completul de șapte judecători a respins cererile, declarându-le „vădit neîntemeiate”. În motivare, Curtea a invocat „circumstanțe excepționale” și constrângeri economice majore.
Statul a fost forțat să gestioneze presiuni financiare într-o conjunctură dificilă, aplicând ajustări succesive care au permis o executare progresivă a hotărârilor, în loc de o decontare instantanee.
Ce clarifică ÎCCJ acum?
Instanța europeană a acordat o atenție deosebită conflictului de interese. S-a constatat că judecătorii naționali, care se pronuntau asupra remunerației de care ei înșiși puteau beneficia, erau „susceptibili” de a genera astfel de conflicte.
Interesul lor patrimonial personal risca să interfereze cu imparțialitatea. De asemenea, CEDO a notat că sumele datorate celorlalți funcționari publici erau semnificativ mai mici decât cele ale magistraților.
Reclamanții nu au fost clasati într-un grup vulnerabil; neplata integrală și imediată nu le-a luat singurul mijloc de subzistență, nici nu i-a expus riscului de a nu avea fonduri suficiente pentru viață.
Totuși, în aceeași seară, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis o clarificare importantă.
Curtea supremă a precizat că decizia CEDO privind neplata integrală a restanțelor salariale ale magistraților și litigiul dintre ÎCCJ și Guvernul României reprezintă două chestiuni juridice distincte, care trebuie tratate separat.