Ce se întâmplă cu stocul de marfă la închiderea unei societăți comerciale?

Perioada de lichidare este un exercițiu financiar separat, indiferent de durata acesteia

În acest articol vom analiza în detaliu ce se întâmplă cu stocul de bunuri la închiderea unei societăți, pe baza dispozițiilor legislative. Cadrul juridic al lichidării societăţilor comerciale se desfăşoară conform Legii nr. 31 / 1990, iar contabilitatea operaţiunilor aferente se face conform OMFP nr. 897 / 2015 privind normele metodologice de contabilitate a operaţiunilor de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale.

Etapele obligatorii de lichidare, în ordinea în care acestea trebuie finalizate, sunt: - Inventarul şi evaluarea tuturor elementelor naturii activelor, pasivelor şi capitalului propriu, cu înregistrarea rezultatelor; - Pregătirea situaţiilor financiare în formatul prevăzut de reglementările contabile aplicabile; - Stabilirea operaţiunilor care trebuie efectuate în numele unei societăţi; - Valorizarea activelor - vânzarea stocurilor, a activelor fixe, a debitelor; - Plata datoriilor la bugetul de stat, asigurări sociale şi terţe părţi; - Stabilirea rezultatului lichidităţii şi întocmirea contului de profit şi pierderi; - Elaborarea bilanţului, care este baza acţiunilor şi a calculării impozitelor datorate. Exercițiul financiar al entității juridice lichidatoare începe în ziua următoare încheierii exercițiului financiar anterior și se încheie cu o zi înainte de data la care începe lichidarea.

Rezultatele inventarului se înregistrează într-un registru care conține data pregătirii, a componentei comitetului

Perioada de lichidare este un exercițiu financiar separat, indiferent de durata acesteia. Inventar: primul pas obligatoriu înainte de orice recuperare a stocurilor înainte de a decide ce se întâmplă cu stocul de bunuri, societatea are obligația legală de a efectua inventarul general al tuturor elementelor de proprietate, în conformitate cu Legea contabilă nr. 82 / 1991 şi OMFP nr. 2.861/ 2009. Administratorul are obligaţia: - aprobarea procedurilor scrise de inventariere, adaptate activităţii specifice; - numirea, prin decizie scrisă, a comisiei de inventariere (preşedinte şi membri); - asigurarea condiţiilor de lucru corespunzătoare pentru comisie. Comisia de inventariere nu poate include gestionarea depozitelor inventariate, a contabililor care țin evidența conducerii respective și a auditorilor interni sau statutari. În entitățile cu un număr mic de angajați, inventarul poate fi efectuat de o singură persoană - responsabilitatea administratorului.

Rezultatele inventarului se înregistrează într-un registru care conține data pregătirii, a componentei comitetului, a gestionării inventarelor, a perioadei de desfășurare și a concluziilor - inclusiv propuneri privind: • stocurile afectate, fără mișcare sau greu de vândut; • dezafectarea activelor fixe; • încasarea sau descompunerea bunurilor. Propunerile Comisiei sunt prezentate administratorului în termen de 7 zile lucrătoare de la finalizarea inventarului.

Vă rog să-mi explicaţi în următoarea situaţie impactul fiscal şi monografia în următorul scop: E un client fără bani cu un şold în cărţi.