Acte și Drepturi
Proceduri

Cât costă amenda pentru mâncatul la volan

Cosmin Tănase 24.10.2026

Martorii confirmă că riscul de a mânca la volan e real!

Conducerea autoturismului a evoluat semnificativ în ultimii ani, transformându-se pentru un segment considerabil al comunității auto din România într-o extensie a zonei de refectoriu, rulătoare pe șosele. Totuși, această comoditate impune un preț financiar precis stabilit de autoritățile de specialitate.

Conform precizarilor făcute public de Brigada Rutieră, sancțiunea pecuniară cu care riscă să fie confruntați șoferii surprinși consumând alimente în timpul deplasării poate atinge nivelul de 1.081,25 de lei.

Reprezentanții corpului de poliție subliniază faptul că penalizarea se materializează prin atribuirea a 4 sau 5 puncte-amendă, situație în care actul de a mânca devine o sursă de distragere periculoasă, ducând la scăderea gradului de atenție asupra fluxului vehiculelor din jur.

Modalitatea prin care se stabilește cuantumul final al sumei de plată a fost detaliată de Claudiu Costea, purtătorul de cuvânt al structurii rutiere, într-o declarație adresată redacției Observator News. Acesta a explicat mecanismul calculului, menționând că baza de calcul constă în valoarea unitară a unui punct de amendă, fixată la 216,25 de lei. Prin urmare, intervalul de valori al sancțiunii se situează între minimum 865 de lei și maximumul de 1.081,25 de lei. Este esențial de reținut că polițiștii nu pedepsește gestul mecanic de a introduce mâncare în gură, ci consecința acestuia asupra concentrării.

Dacă alimentația nu afectează capacitatea de a urmări drumul, sancțiunea nu se aplică automat.

Acest tip de abatere este considerat echivalent cu încălcarea regulilor de circulație prin utilizarea telefonului mobil fără sistem de difuzare a vocii (hands-free), ambele comportamente fiind clasificate la același nivel de risc. Statistica comportamentală relevă o prezență masivă a acestui obicei în rândul conducerilor auto din țară.

Un studiu dedicat analizei atitudinilor periculoase la volan a evidențiat că 46% dintre șoferii români admit faptul că consumă produse alimentare în timp ce dirijeză vehiculul.

Această pondere depășește procentul celor care conduc vorbind la telefon fără suport audio, cifră care se ridică la 31%.

Capitala țării constituie arena principală unde această practică se manifestă cu intensitate maximă, o consecință directă a congestiei cronice. Datele indică faptul că buhurenii își petrec în medie 12 zile pe an blocate în coloanele de mașini din trafic.

Intervalul de timp imobil în trafic oferă un cadru ideal pentru finalizarea mesei, fie că este vorba despre o gustare simplă dintr-o pungă de pufuleți, fie despre un prânz complet compus din hamburgeri, cartofi prăjiți și băuturi răcoritoare.

Bucureștiul e arena principală a acestei practici!

Configurația rezultată lasă o singură extremitate a corpului liberă pentru manipularea volanului, a manetei de viteze și a semnalizatoarelor, o situație care amplifică vulnerabilitatea din fața incidentelor rutiere.

Martori directi ai fenomenului confirmă intuiția conform căreia riscul este real.

Un șofer a recunoscut public că momentul în care se apleacă pentru recuperarea unui obiect căzut sau pentru a gestiona mâncarea este critic, deoarece vehiculul din fața sa poate aplica frânarea de urgență sau zona poate fi traversată de o instituție de învățământ.

Explicația oferită subliniază că focalizarea mintală se mută departe de drum, iar obiectele care cad pe scaun devin o nouă sursă de haos.

Pentru a cuantifica impactul pierderii atenției, redacția a organizat un test practic, invitând mai mulți conducători să execute un traseu marcat cu jaloane, având în mână covrigi sau merdenele.

Provocarea a implicat menținerea direcției, respectarea indicațiilor de pe carosabil și reacția promptă la obstacole apărute neanunțat. Rezultatele au demonstrat clar că prezența alimentelor în mână reduce semnificativ capacitatea de vigilanță, lăsând participanții expuși la surprizele neprevăzute ale traficului.

Sorin Ene, specialist recunoscut în tehnici de conducere defensivă, a adăugat nuanțe importante în analiza riscurilor. El a explicat că gradul de pericol variază considerabil în funcție de natura produsului consumat.

Un simplu biscuit sau un baton sărat reprezintă o provocare minimă, în timp ce o șarmaură cu multiple ingrediente, care riscă să se reverse pe haine și pe tapiterie, generează un disconfort și o agitație fizică mult mai mari.

Spre deosebire de dispozitivul telefonic, care beneficiază de suporturi fixe, mâncarea nu are o soluție tehnică de instalare pe bord. Astfel, singura metodă sigură de a evita sancțiunea și accidentarea rămâne oprirea vehiculului pe banda de urgență sau într-un loc adecvat. Economisirea a câteva minute de condus poate genera un cost disproporționat în termeni de siguranță.

Mutat din spațiul controlat al unui poligon de instruire în dinamismul haotic al străzilor, același scenariu de distragere poate declanșa evenimente cu consecințe dramatice.

Expertul a concluzionat că impactul negativ nu se limitează la individul aflat la volan, extinzându-se către toți ceilalți participanți la trafic, care devin, la rândul lor, victime ale lipsei de concentrare a celui care consumă la volan.